Despre dieta vegană și crudivorism

Abordarea crudivoră, cunoscută și sub denumirea de dieta raw food sau raw veganism, este un stil de viață alimentar care se învârte în jurul consumului de alimente crude și neprocesate, în primul rând de origine vegetală. Gătirea alimentelor peste o anumită temperatură (de obicei, în jur de 40–48°C) poate distruge enzimele esențiale, vitaminele și alți nutrienți benefici prezenți în alimente, reducând astfel nutriția generală, valoarea și beneficiile pentru sănătate. 

Elementele de bază în dieta raw food

Specialiștii în materie de raw food pun accentul pe consumul de alimente integrale, naturale, în stare crudă, iar dieta lor include de obicei următoarele tipuri de alimente:

• O varietate de fructe proaspete precum mere, banane, fructe de pădure, portocale și pepeni, consumate în mod obișnuit.

• O gamă largă de legume, inclusiv verdețuri cu frunze, morcovi, castraveți, roșii și ardei gras, este esențială pentru dietă.

• Nucile crude precum migdale, caju și semințe precum cele de chia, in și semințele de floarea soarelui, reprezintă surse importante de proteine ​​și grăsimi sănătoase.

• Unii consumatori de alimente crude consumă cereale încolțite (de exemplu, quinoa încolțită) și leguminoase (linte, fasole) pentru a adăuga nutrienți.

• Uleiurile presate la rece, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de cocos și uleiul de semințe de in sunt utilizate cu moderație.

• Anumite alge comestibile pot fi incluse în dieta cu alimente crude, pentru a furniza minerale și nutrienți suplimentari. 

• Alimentele fermentate, cum ar fi varza murată și brânzeturile fermentate cu nuci, sunt uneori încorporate pentru beneficiile lor probiotice.

Alimentația crudă este adesea asociată cu veganismul, deoarece crudivorii evită de obicei toate produsele de origine animală, inclusiv carnea, lactatele, ouăle și orice alimente de origine animală.

Susținătorii dietei raw food pun accent pe beneficiile pentru sănătate, inclusiv digestie îmbunătățită, energie crescută, pierdere în greutate, sănătate îmbunătățită a pielii și un risc redus de anumite boli cronice.

Avantajele dietei raw food

Alimentația crudă pune accent pe consumul de alimente în starea sa naturală, care poate reține mai multe vitamine, minerale și enzime, în comparație cu alimentele gătite. O dietă cu alimente crude include de obicei o proporție mare de alimente vegetale întregi, neprocesate, care pot contribui la o sănătate generală mai bună. În continuare, unii oameni consideră că adoptarea unei diete cu alimente crude ajută la gestionarea greutății, datorită concentrării sale pe alimente cu conținut scăzut de calorii și nutrienți. Alimentația crudă descurajează consumul de alimente procesate și rafinate, care pot fi benefice pentru sănătate.

Provocările dietei raw food

O dietă strictă cu alimente crude poate duce la deficiențe ale anumitor nutrienți, cum ar fi vitamina B12, fier, calciu și acizi grași omega-3, care sunt mai ușor disponibili în alimentele gătite sau în produsele de origine animală. Unele persoane pot experimenta disconfort digestiv sau dificultăți în descompunerea anumitor alimente crude, în special cerealele și leguminoasele.

Nu în ultimul rând, dietele cu alimente crude prezintă un risc mai mare de boli de origine alimentară fiind, dacă nu sunt respectate practicile adecvate de manipulare și igienă a alimentelor.

Avantajele veganismului

Veganismul este condus în primul rând de preocupări etice, cu privire la bunăstarea animalelor și sustenabilitatea mediului. Dieta vegană bine planificată poate furniza toți nutrienții esențiali, inclusiv proteine, fier, calciu și acizi grași omega-3, fără a fi nevoie de produse de origine animală. Studiile au arătat că dietele vegane bine echilibrate pot reduce riscul de boli de inimă, anumite tipuri de cancer și diabet de tip 2.

Riscurile veganismului

Veganii se pot baza în mare măsură pe alimente procesate, care pot avea un conținut ridicat de zaharuri adăugate, grăsimi nesănătoase și sodiu. O dietă vegană greșit planificată poate duce la deficiențe de nutrienți, mai ales dacă lipsesc varietatea și echilibrul. Fără o planificare atentă, o dietă vegană poate avea lipsă de vitamina B12, fier, calciu, acizi grași omega-3, zinc și proteine ​​complete. Vitamina B12, de exemplu, se găsește în principal în produsele de origine animală, iar deficiența acesteia poate duce la anemie și probleme neurologice. Deși există surse de proteine ​​​​pe bază de plante, este posibil să nu fie întotdeauna la fel de ușor disponibile sau la fel de complete ca proteinele de origine animală.

Unele persoane pot întâmpina provocări digestive atunci când trec la o dietă vegană, în special dacă își măresc brusc aportul de alimente bogate în fibre. Acest lucru poate duce la balonare și disconfort gastro-intestinal. Mai mult de atât, în funcție de locul în care locuiești și de cercul tău social, poate fi dificil să găsești opțiuni vegane, atunci când ieși la masă sau participi la adunări sociale. De asemenea, poate fi o provocare să menții o dietă vegană în timpul călătoriilor sau în anumite contexte culturale. Produsele de specialitate pe bază de plante și opțiunile organice pot fi uneori mai scumpe decât produsele convenționale pe bază de animale, ceea ce poate duce la costuri mai mari ale alimentelor pentru vegani.

O dietă vegană implică adesea mai mult gătit și pregătire a mesei, precum și o dependență mai mare de alimente integrale. Acest lucru poate necesita mai mult timp și efort în bucătărie. Chiar dacă opțiunile vegane s-au extins în ultimii ani, unele alimente vegane procesate pot fi încă bogate în grăsimi, zaharuri și aditivi nesănătoși. Bazându-se în mare parte pe aceste alimente procesate, poate să nu contribuie la sănătatea generală. Dietele pe bază de plante sunt în general considerate mai ecologice decât dietele centrate pe produse de origine animală. Anumite alimente vegane pot avea în continuare impacturi negative asupra mediului, mai ales dacă sunt puternic procesate sau se bazează pe agricultura extensivă în monocultură.

Pe scurt, atât dieta raw food, cât și veganismul au meritele și provocările lor. O dietă vegană, bine echilibrată poate oferi o nutriție adecvată și poate fi aliniată cu valorile etice și de mediu. Pe de altă parte, alimentația crudă poate reține mai mulți nutrienți, dar necesită o planificare atentă, pentru a se asigura că toate nevoile nutriționale sunt îndeplinite. Este esențial să vă consultați cu un dietetician sau un profesionist din domeniul sănătății, înainte de a adopta oricare dintre abordările dietetice, pentru a vă asigura că îndeplinește cerințele nutriționale individuale și obiectivele de sănătate.

Dieta privită din perspectiva unui atlet

Alimentația crudă poate reprezenta unele provocări pentru persoanele implicate în sport sau activități fizice intense. Sportivii au nevoie de o nutriție optimă, pentru a-și susține nivelul de energie, performanța și recuperarea. În timp ce alimentația crudă se concentrează pe consumul de alimente pe bază de plante care nu sunt preparate, este posibil să nu se furnizeze întotdeauna nutrienții și energia necesară sportivilor. Acest lucru se întâmplă în special atunci când vine vorba de sportivii care se angajează în antrenamente de mare intensitate sau sporturi de competiție.

Planificare atentă a surselor de proteine pentru sportivi

• Sportivii au nevoie de proteine ​​suficiente pentru repararea și creșterea mușchilor. Dietele cu alimente crude ar putea să nu aibă proteine ​​complete găsite în produsele de origine animală, așa că o planificare atentă și combinarea surselor de proteine ​​pe bază de plante sunt esențiale.

• Carbohidrații sunt o sursă primară de energie pentru sportivi. În timp ce dietele cu alimente crude pot furniza carbohidrați prin fructe și legume, sportivii ar putea avea nevoie de un aport mai mare de carbohidrați pentru a-și alimenta antrenamentul și competițiile.

• Dietele cu alimente crude pot fi bogate în nutrienți, dar sportivii au cerințe mai mari de nutrienți din cauza solicitării fizice crescute. Asigurarea unui aport adecvat de nutrienți esențiali, cum ar fi fier, calciu, zinc și vitamina B12 este crucială.

• Alimentele crude pot avea un conținut ridicat de apă, dar sportivii trebuie să acorde atenție hidratării adecvate, mai ales în timpul sesiunilor intense de antrenament sau la temperaturi ridicate. 

• Unii sportivi pot experimenta disconfort digestiv cu anumite alimente crude, în special produse bogate în fibre, cum ar fi legumele crude și leguminoasele.

• Sportivii au nevoie de niveluri de energie susținute pentru performanță optimă. Este posibil ca dietele cu alimente crude să nu furnizeze suficiente calorii sau surse de energie ușor accesibile pentru unii dintre ei.

• Sportivii, îndeosebi, trebuie să fie precauți cu privire la siguranța alimentară, atunci când consumă alimente crude, deoarece sunt predispuși la tulburări de alimentație.

Nota de final este constituită de această "cale de mijloc" pe care doresc să o propun. Dacă nu există o problemă la nivelul organismului ce presupune incapacitatea aparatului digestiv de a măcina produsele de origine animală atunci nu este un motiv real din a ne priva de acestea. Abordările spirituale sunt, și ele, asumate când discutăm despre privarea nutritională chiar dacă ele nu ar face obiectul sănătății. În funcție de scopurile pe care le avem suntem datori față de noi să evaluăm în echilibru aspectele care avantajează sau ne dezavantajează iar doar după ce le punem corect în balanata să luăm decizia potrivită.