Angina pectorală. Cauze și tratament

Angina pectorală este o afecțiune caracterizată prin durere sau disconfort în piept, care apare atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii este redus temporar. Această reducere a fluxului de sânge este adesea cauzată de ocluzia parțială a arterelor coronare. 

Simptome în caz de angină pectorală

• Durere în piept: durerea sau disconfortul în piept sunt simptomele principale ale anginei pectorale. Această durere poate fi descrisă ca o presiune, arsură, strângere sau senzație de greutate în piept.
• Durere care se poate răspândi: durerea provocată de angina pectorală radiază către brațul stâng, umărul, gâtul, maxilarul sau spatele.
• Durere indusă de efort fizic: durerea în piept asociată cu angina pectorală apare adesea în timpul efortului fizic sau stresului și poate fi ameliorată de repaus.
• Durată scurtă a simptomelor: Durerea din angina pectorală durează de obicei doar câteva minute și poate fi ameliorată prin repaus sau administrarea de medicamente.

Este important să urmezi recomandările medicului tău și să comunici orice schimbare a simptomelor sau alte preocupări legate de sănătatea inimii tale. Este întotdeauna recomandat să cauți îngrijire medicală adecvată în cazul în care experimentezi astfel de simptome.

Recomandări în caz de înțepături la inimă

Atunci când ai înțepături la inimă, este important să urmezi anumite recomandări pentru a gestiona simptomele și pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate. 

Iată câteva dintre cele mai importante recomandări:

Caută asistență medicală de urgență: dacă ai parte de înțepături severe sau persistente în piept, este esențial să soliciți ajutor medical imediat. Aceste simptome pot indica o afecțiune cardiacă gravă, cum ar fi un infarct miocardic și necesită evaluare și tratament prompt.

Respectă tratamentul prescris: dacă ai primit un diagnostic medical și ai fost prescris cu medicamente pentru a gestiona înțepăturile la inimă sau afecțiunile asociate, este important să iei medicamentele conform indicațiilor medicului tău și să nu oprești tratamentul fără consultarea acestuia.

Urmează un stil de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la gestionarea și prevenirea înțepăturilor la inimă. Acest lucru include renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, menținerea unei diete echilibrate și săracă în grăsimi saturate și zaharuri rafinate, precum și menținerea unui nivel adecvat de activitate fizică.

Monitorizează factorii de stres: stresul agravează simptomele înțepăturilor la inimă. Încercarea de a gestiona și reduce nivelurile de stres prin tehnici de relaxare, meditație sau exerciții de respirație profundă poate avea beneficii pozitive asupra sănătății inimii tale.

Urmărește un program de monitorizare medicală regulată: dacă ai fost diagnosticat cu o afecțiune cardiacă sau ai experimentat înțepături la inimă, este important să te supui unor controale medicale regulate pentru a monitoriza starea ta de sănătate și pentru a depista eventualele complicații sau modificări în starea ta de sănătate.

Fii conștient de semnele de avertizare: învață să recunoști semnele de avertizare ale unui posibil atac de cord sau a altor complicații cardiace și acționează prompt dacă observi aceste simptome.

Este esențial să te consulți întotdeauna cu medicul tău pentru recomandări specifice în funcție de situația ta individuală și pentru a primi îngrijire medicală adecvată în cazul în care experimentezi înțepături la inimă sau alte simptome cardiovasculare.

Cauzele anginei pectorale 

Principalele cauze ale anginei pectorale sunt strâns legate de o circulație insuficientă a sângelui către mușchiul inimii. Aceasta este adesea cauzată de boala arterială coronariană (CAD), care este cea mai frecventă formă de boală cardiacă ischemică. 

Iată câteva dintre principalele cauze:

Boala arterială coronariană (CAD): acesta este factorul principal care contribuie la angina pectorală. CAD apare atunci când arterele coronariene, care furnizează sânge și oxigen inimii, devin îngustate sau blocate de acumularea de plăci de grăsime și colesterol, cunoscută sub numele de ateroscleroză. Aceasta duce la o reducere a fluxului sanguin către mușchiul inimii, ceea ce poate provoca simptomele caracteristice ale anginei pectorale.

Stres fizic sau emoțional: Activitățile care cresc cerințele de oxigen ale inimii, cum ar fi efortul fizic intens, stresul emoțional sau anxietatea, provoacă apariția simptomelor de angină pectorală la persoanele cu CAD.

Fumatul: este un factor de risc major pentru CAD și, prin urmare, pentru angina pectorală. Substanțele chimice din fumul de tutun pot deteriora pereții arterelor coronariene și pot accelera procesul de acumulare a plăcilor de ateroscleroză.

Hipertensiunea arterială: tensiunea arterială crescută crește riscul de CAD și, implicit, de angină pectorală. Presiunea arterială ridicată exercită o presiune suplimentară asupra pereților arterelor, astfel contribuind la deteriorarea acestora și la dezvoltarea plăcilor de ateroscleroză.

Nivelurile crescute de colesterol: Colesterolul ridicat în sânge contribuie la acumularea de plăci de ateroscleroză în arterele coronariene, îngustându-le și afectând fluxul sanguin către inimă.

Diabetul zaharat: persoanele cu diabet zaharat sunt predispuse la dezvoltarea CAD și, implicit, la angina pectorală. Nivelurile ridicate de glucoză în sânge pot deteriora vasele de sânge și accelera procesul de ateroscleroză.

Este important să se înțeleagă că aceste cauze sunt interconectate, iar gestionarea factorilor de risc este esențială pentru prevenirea și controlul anginei pectorale. Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv renunțarea la fumat, menținerea unei diete echilibrate și exercițiile fizice regulate, vor ajuta la reducerea riscului de dezvoltare a acestei afecțiuni. De asemenea, este semnificativă monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, colesterolului și a altor factori de risc, precum și respectarea tratamentului recomandat de către medic.

Testele efectuate pentru diagnostic

Diagnosticul de angină pectorală începe cu o evaluare medicală cuprinzătoare, care poate include:

Istoric medical: medicul va discuta cu pacientul despre simptomele sale, factorii de risc și istoricul familial pentru afecțiuni cardiace.

Examen fizic: medicul va efectua un examen fizic pentru a evalua starea generală a pacientului și pentru a căuta semne fizice care ar putea indica probleme cardiace.

Teste de diagnostic: Acestea pot include electrocardiograma (ECG) pentru a evalua activitatea electrică a inimii, teste de sânge pentru a măsura nivelurile de colesterol și enzimele cardiace, teste de imagine precum angiografia coronariană sau tomografia computerizată pentru a vizualiza arterele coronariene și ecocardiografia pentru a evalua funcția inimii și fluxul sanguin.

Posibilități de tratament

Opțiunile de tratament pentru angină pectorală includ:

• Modificări ale stilului de viață: acestea pot include renunțarea la fumat, adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, exerciții fizice regulate și gestionarea stresului.
• Medicație: medicamentele prescrise pentru angină pectorală includ nitrați pentru a dilata arterele și a îmbunătăți fluxul sanguin, beta-blocante pentru a reduce ritmul cardiac și presiunea arterială, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau blocanți ai receptorilor de angiotensină (ARB) pentru a scădea tensiunea arterială și medicamente antiplachetare pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge.
• Proceduri medicale: în unele cazuri, pot fi recomandate proceduri precum angioplastia coronariană cu sau fără implantare de stenturi pentru a restabili fluxul sanguin normal către inimă sau chiar bypassul coronarian pentru a ocoli arterele blocate.

Este important ca pacienții să își continue tratamentul și să efectueze modificările de stil de viață recomandate pentru a gestiona eficient angina pectorală și pentru a reduce riscul de complicații grave, cum ar fi atacurile de cord.

În concluzie, angina pectorală este o afecțiune comună care poate fi gestionată eficient printr-un diagnostic precoce, tratament adecvat și modificări ale stilului de viață. Consultarea regulată a medicului și respectarea planului de tratament sunt esențiale pentru menținerea sănătății inimii și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Referințe:

• Fihn, S. D., Gardin, J. M., Abrams, J., Berra, K., Blankenship, J. C., Dallas, A. P.,  Smith Jr, S. C. (2012).

• Montalescot, G., Sechtem, U., Achenbach, S., Andreotti, F., Arden, C., Budaj, A.,  Zamorano, J. L. (2013). 2013 ESC guidelines on the management of stable coronary artery disease

• O'Rourke, R. A., Brundage, B. H., Froelicher, V. F., Greenland, P., Grundy, S. M., Hachamovitch, R.,  Shaw, L. J. (2000). American College of Cardiology