Recomandarea actuală de 150 de minute de activitate fizică moderată sau intensă pe săptămână reduce riscul de boli cardiovasculare cu aproximativ 8-9% față de persoanele sedentare. Pentru o protecție substanțial mai mare, de peste 30%, ar putea fi necesare între 560 și 610 minute de mișcare săptămânală, de trei până la patru ori mai mult decât pragul minim recomandat în prezent. Acestea sunt concluziile unui nou studiu publicat în British Journal of Sports Medicine, care a analizat simultan activitatea fizică și fitnessul cardiorespirator în relație cu riscul cardiovascular.
De ce nu este suficient să ne uităm doar la minutele de mișcare
Recomandările actuale de sănătate publică stabilesc pentru adulți un prag de cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată sau viguroasă. Deși această valoare este asociată cu beneficii cardiovasculare demonstrate, ea nu ține cont de faptul că aceeași cantitate de mișcare poate produce efecte diferite de la o persoană la alta. Una dintre variabilele care explică aceste diferențe este fitnessul cardiorespirator, capacitatea sistemelor cardiovascular și respirator de a furniza oxigen organismului în timpul efortului, evaluată frecvent prin VO₂max.
Fitnessul cardiorespirator nu reflectă exclusiv cât de activă este o persoană. El este influențat și de factori genetici și de răspunsul individual la antrenament. Din acest motiv, cercetătorii au ales să analizeze activitatea fizică și fitnessul cardiorespirator împreună, nu separat.
Cum a fost realizat studiul
Studiul a inclus 17.088 de participanți din UK Biobank, fără boli cardiovasculare la momentul includerii în analiză. Activitatea fizică a fost evaluată obiectiv cu ajutorul unor accelerometre purtate la încheietura mâinii timp de șapte zile, evitând astfel limitările chestionarelor bazate pe auto-raportare. Fitnessul cardiorespirator a fost estimat printr-un test de efort submaximal pe bicicletă, exprimat prin VO₂max.
Participanții au fost urmăriți timp de aproape opt ani, perioadă în care au fost înregistrate 1.233 de evenimente cardiovasculare: 874 de cazuri de fibrilație atrială, 156 de infarcte miocardice, 111 cazuri de insuficiență cardiacă și 92 de accidente vasculare cerebrale.
Beneficii modeste la 150 de minute, constante indiferent de fitness
Analiza a identificat o relație neliniară între cantitatea de activitate fizică, fitnessul cardiorespirator și riscul cardiovascular. Persoanele care efectuau aproximativ 150 de minute de activitate moderată sau intensă pe săptămână aveau un risc cardiovascular cu aproximativ 8-9% mai redus față de persoanele sedentare cu același nivel de fitness. Acest efect s-a dovedit relativ constant indiferent dacă participanții aveau un fitness cardiorespirator redus, moderat sau ridicat. Autorii subliniază, astfel, că pragul actual de 150 de minute rămâne o recomandare relevantă și aplicabilă la nivelul întregii populații.
Cât de multă mișcare este necesară pentru o protecție mai mare
Diferențele între grupuri au devenit mai evidente atunci când cercetătorii au estimat cantitatea de activitate necesară pentru reduceri mai mari ale riscului cardiovascular. Pentru o scădere de aproximativ 20%, modelele au indicat necesitatea a 340-370 de minute de activitate fizică pe săptămână. Pentru o reducere de aproximativ 30%, nivelul estimat a crescut la 560-610 minute pe săptămână. Persoanele cu un nivel redus de fitness necesitau în general ceva mai multă activitate pentru a obține același beneficiu relativ ca cele cu un fitness ridicat.
Un obiectiv greu de atins pentru majoritatea oamenilor
Autorii fac o distincție importantă: aceasta nu înseamnă că recomandarea actuală ar trebui înlocuită cu un obiectiv de 600 de minute pe săptămână. Ei subliniază diferența dintre nivelul minim de activitate care oferă o protecție cardiovasculară demonstrabilă și cantitatea asociată în model cu un beneficiu suplimentar mai mare. De altfel, doar aproximativ 11,6% dintre participanți efectuau cel puțin 560 de minute de activitate moderată sau viguroasă săptămânal, ceea ce arată că un astfel de obiectiv este dificil de atins pentru marea majoritate a populației.
Fitnessul cardiorespirator, instrument pentru recomandări personalizate
Rezultatele studiului sugerează că nivelul de fitness cardiorespirator ar putea fi utilizat pentru personalizarea recomandărilor privind activitatea fizică. Persoanele cu un VO₂max mai scăzut ar putea necesita un volum mai mare de mișcare pentru a atinge același nivel de protecție cardiovasculară ca cei cu un fitness mai ridicat. Integrarea acestui parametru în evaluările clinice ar putea permite medicilor să ofere recomandări mai precise, adaptate profilului individual al fiecărui pacient.
Sursa: https://raportuldegarda.ro/risc-cardiovascular-activitate-fizica-recomandata/
