Consumul ridicat de alcool crește riscul de deces, indiferent de tipul băuturii
Consumul ridicat de alcool a fost asociat în mod constant cu o sănătate mai precară, indiferent de tipul de băutură consumată. Totuși, la niveluri mai scăzute de consum, efectele asupra sănătății pot diferi în funcție de băutură, potrivit unui studiu prezentat la Sesiunea Științifică Anuală a Colegiului American de Cardiologie (ACC.26). Cercetarea se bazează pe date de la peste 340.000 de adulți din Marea Britanie.
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii au analizat obiceiurile de consum și datele de mortalitate a 340.924 de adulți participanți la studiul UK Biobank, între 2006 și 2022. Participanții au completat un chestionar alimentar la înscrierea în studiu, iar cercetătorii i-au împărțit în patru grupuri în funcție de cantitatea de alcool pur consumată zilnic și săptămânal. Starea de sănătate a participanților a fost urmărită timp de peste 13 ani în medie.
Ca referință, o doză standard de bere (350 ml), un pahar de vin (150 ml) sau un păhărel de spirtoase (45 ml) conțin fiecare aproximativ 14 grame de alcool pur. Persoanele care consumau sub 20 g pe săptămână au fost clasificate drept nonconsumatori sau consumatori ocazionali. Consumul scăzut a fost definit ca între 20 g/săptămână și 20 g/zi pentru bărbați și între 20 g/săptămână și 10 g/zi pentru femei. Consumul moderat a fost stabilit la 20–40 g/zi pentru bărbați și 10–20 g/zi pentru femei, iar consumul ridicat a depășit 40 g/zi pentru bărbați și 20 g/zi pentru femei.
Consumul ridicat crește semnificativ riscul de deces
Comparativ cu persoanele care nu consumau alcool sau îl consumau ocazional, cei din grupul cu consum ridicat aveau o probabilitate cu 24% mai mare de a muri din orice cauză. De asemenea, riscul de deces prin cancer era cu 36% mai mare, iar cel prin boli de inimă cu 14% mai mare. Aceste rezultate confirmă că, la niveluri ridicate, niciun tip de alcool nu este sigur.
La consum scăzut și moderat, tipul băuturii contează
La niveluri scăzute și moderate de consum, a apărut un tipar diferit în funcție de tipul de alcool. Spirtoasele, berea și cidrul au fost asociate cu un risc semnificativ mai mare de deces, în timp ce un consum similar de vin a fost asociat cu un risc semnificativ mai scăzut. Contrastul a fost vizibil și în cazul deceselor prin boli cardiovasculare: consumatorii moderați de vin au avut un risc cu 21% mai mic de a muri din cauze cardiovasculare față de nonconsumatori, în timp ce chiar și un consum scăzut de spirtoase, bere sau cidru a fost asociat cu un risc cu 9% mai mare de deces cardiovascular.
De ce diferă efectele în funcție de băutură
Cercetătorii propun mai mulți factori care ar putea explica aceste diferențe. Vinul roșu conține compuși precum polifenoli și antioxidanți, care pot oferi beneficii cardiovasculare. Pe de altă parte, obiceiurile de consum și stilul de viață joacă un rol important: vinul este consumat mai frecvent în timpul meselor și este preferat de persoane cu o dietă mai echilibrată și comportamente mai sănătoase în general. Spirtoasele, berea și cidrul sunt consumate mai des în afara meselor și au fost asociate cu o calitate mai slabă a dietei și cu alți factori de risc legați de stilul de viață.
Implicații pentru recomandările medicale
„Rezultatele noastre ajută la clarificarea dovezilor anterioare contradictorii privind consumul scăzut și moderat de alcool", a declarat dr. Zhangling Chen, profesor la Spitalul al Doilea Xiangya din China și autorul principal al studiului. „Aceste constatări pot contribui la rafinarea ghidurilor medicale, subliniind că riscurile pentru sănătate ale alcoolului depind nu doar de cantitatea consumată, ci și de tipul băuturii. Chiar și consumul scăzut sau moderat de spirtoase, bere sau cidru este asociat cu o mortalitate mai mare, în timp ce un consum similar de vin poate fi însoțit de un risc mai scăzut." Cercetătorii atrag atenția că în grupurile cu risc crescut, cum ar fi persoanele cu boli cronice sau afecțiuni cardiovasculare, riscurile ar putea fi și mai ridicate. Analiza a fost ajustată pentru o gamă largă de factori, inclusiv date demografice, statut socioeconomic, stil de viață, factori cardiometabolici și antecedente familiale de diabet, boli cardiovasculare și cancer.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/08/260808235008.htm
