Un nou sondaj la nivel european, lansat în cadrul celei de-a 42-a Reuniuni Anuale a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE), relevă un sprijin public amplu pentru tratamentele de fertilitate și mai multe domenii ale cercetării în reproducere, evidențiind totodată zone în care înțelegerea și opinia publică sunt încă în formare. Raportul, intitulat „Fertilitate, cercetare pe embrioni și editare genomică: atitudini publice în Europa", a fost comandat de organizația caritabilă Progress Educational Trust (PET), cu sprijinul ESHRE, și realizat de compania de cercetare Ipsos.
Metodologia studiului
Sondajul a inclus 8.688 de participanți cu vârste între 16 și 75 de ani, din patru țări: Regatul Unit, Țările de Jos, Spania și Italia, cu peste 2.000 de respondenți în fiecare țară. Eșantioanele au fost construite pentru a fi reprezentative la nivel național, în funcție de vârstă, gen, regiune și statut profesional.
Sprijin pentru tratamentele de fertilitate finanțate de stat
În toate cele patru țări, majoritatea respondenților au susținut finanțarea publică a tratamentelor de fertilitate pentru persoanele care se confruntă cu infertilitate și doresc să conceapă. Procentele au variat între 54% în Țările de Jos și 64% în Italia. De asemenea, sondajul a evidențiat sprijin public pentru utilizarea embrionilor umani în cercetarea menită să înțeleagă și să dezvolte tratamente pentru bolile congenitale, cu rate de aprobare între 41% în Italia și 48% în Țările de Jos și Spania, depășind opoziția în toate cele patru țări, inclusiv în Italia, unde utilizarea embrionilor în cercetare este în prezent interzisă.
Editarea genomică și limitele actuale ale legislației
Opiniile au devenit mai nuanțate atunci când respondenților li s-au prezentat aplicații emergente și dezvoltări viitoare. Sprijinul pentru editarea genomică a variat în funcție de scopul propus, cel mai ridicat nivel de aprobare fiind înregistrat pentru eliminarea bolilor severe sau care pun viața în pericol la embrionii destinați sarcinii, între 46% în Italia și 55% în Țările de Jos. O majoritate a respondenților din Regatul Unit, Țările de Jos și Spania a susținut această utilizare, chiar dacă astfel de aplicații nu sunt în prezent permise în niciuna dintre cele patru țări.
Profesorul Karen Sermon, fostul președinte al ESHRE, a declarat: „Medicina reproductivă și cercetarea pe embrioni avansează rapid, iar aceste rezultate demonstrează importanța înțelegerii modului în care publicul percepe aceste evoluții. Este deosebit de remarcabil faptul că sprijinul pentru unele aplicații depășește ceea ce este în prezent permis în anumite țări."
Limita de 14 zile pentru cercetarea pe embrioni
Sondajul a evidențiat și zone în care mulți oameni nu și-au format încă opinii ferme. Printre respondenții care susțineau sau nu se opuneau utilizării embrionilor umani în cercetare, cea mai frecventă opinie a fost că limita actuală de 14 zile pentru cercetarea pe embrioni este „potrivită". Cu toate acestea, mai mult de un sfert (27%) dintre respondenți au declarat că nu știu dacă această limită este prea lungă, prea scurtă sau adecvată.
Atunci când li s-a cerut să indice circumstanțele care ar putea justifica extinderea limitei de la 14 la 28 de zile, cea mai populară justificare a fost descoperirea de noi tratamente pentru bolile congenitale. Aceste date sugerează că înțelegerea beneficiilor medicale ale cercetării pe embrioni poate juca un rol important în formarea atitudinilor viitoare.
Diferențe generaționale și atitudini față de surogat
Au fost observate diferențe generaționale de atitudine în mai multe teme abordate în sondaj, inclusiv selecția sexului, accesul la tratamentele de fertilitate și cercetarea pe embrioni. Printre constatările surprinzătoare se numără faptul că respondenții mai tineri din toate cele patru țări au fost mai predispuși decât cei mai în vârstă să considere că selecția sexului ar trebui permisă. De asemenea, în fiecare dintre cele patru țări, numărul celor care consideră că maternitatea surogat ar trebui permisă depășește numărul celor care consideră că ar trebui interzisă, a subliniat Sarah Norcross, directoarea Progress Educational Trust.
