Trei factori de risc care „fură" 13 ani de viață fără demență
Menținerea tensiunii arteriale normale, absența diabetului și renunțarea la fumat în perioada de mijloc a vieții sunt asociate cu aproape 13 ani suplimentari trăiți fără demență, potrivit unui studiu pe 12.000 de persoane din Statele Unite. Cercetarea, publicată în Neurology Open Access și coordonată de Josef Coresh, medic și doctor în științe la NYU Langone Health din New York, oferă o perspectivă concretă, bazată pe timp, asupra modului în care sănătatea vasculară influențează îmbătrânirea cognitivă.
Cifrele clare: 30 de ani față de 17,5 ani fără demență
Persoanele care la vârsta de 55 de ani aveau tensiune normală, nu sufereau de diabet și nu fumau au trăit în medie 30,1 ani suplimentari fără demență. În schimb, cei care prezentau toate cele trei factori de risc: hipertensiune, diabet și fumat, au avut o supraviețuire fără demență de doar 17,5 ani. Diferența de aproape 13 ani reprezintă un interval semnificativ din perspectiva calității vieții și a autonomiei personale.
Riscul de demență și riscul de deces prematur, ambele crescute
Participanții cu toți trei factori de risc au prezentat o incidență a demenței de 2,69 ori mai mare comparativ cu cei fără niciun factor de risc. Totodată, riscul de a muri înainte de a dezvolta demență a fost de 5,61 ori mai ridicat, un detaliu important, deoarece studiul a luat în calcul și această „competiție" între demență și deces, reflectând mai fidel realitatea îmbătrânirii. Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 26,3 ani, au fost documentate 3.008 cazuri de demență și 5.238 decese fără demență.
Diferențe între sexe, rase și genotipuri
Analiza a evidențiat și disparități importante între grupuri. Femeile au trăit mai mult fără demență decât bărbații, indiferent de nivelul de risc. Participanții albi au avut mai mulți ani liberi de demență față de participanții de culoare. De asemenea, purtătorii genei APOE4, un factor genetic de risc pentru boala Alzheimer, au înregistrat o supraviețuire fără demență mai scurtă față de non-purtători.
Cum au fost definiți factorii de risc în studiu
Hipertensiunea arterială a fost definită prin presiune sistolică ≥130 mmHg, presiune diastolică ≥80 mmHg sau utilizarea medicației antihipertensive. Diabetul a inclus glicemie a jeun ≥126 mg/dL, glicemie non-a jeun ≥200 mg/dL, diagnostic medical sau tratament antidiabetic. Fumatul actual a fost raportat prin autoevaluare. Studiul se bazează pe datele cohortei prospective ARIC (Atherosclerosis Risk in Communities), inițiată în 1986, care urmărește legătura dintre factorii vasculari din perioada de mijloc a vieții și demența din perioada tardivă.
Mecanisme biologice: de la vase la plăci de amiloid
Cercetătorii au identificat mai multe căi biologice prin care sănătatea vasculară influențează creierul. Hipertensiunea și diabetul declanșează leziuni cerebrovasculare cronice și neuroinflamație, în timp ce fumatul generează stres oxidativ cumulativ. Împreună, acești factori accelerează ateroscleroza, cresc riscul de accident vascular cerebral și pot facilita patologia bolii Alzheimer prin promovarea formării de plăci amiloide și încurcături tau, modificările cerebrale caracteristice acestei afecțiuni.
De ce contează abordarea bazată pe „ani de supraviețuire fără demență"
Spre deosebire de studiile anterioare din aceeași cohortă, care se concentrau pe probabilitatea și riscul atribuibil al demenței, această cercetare introduce o metrică bazată pe durata de timp trăit cu funcție cognitivă intactă. Această abordare integrează două procese relevante clinic, apariția demenței și decesul înainte de demență, oferind o imagine mai completă asupra modului în care sănătatea vasculară modelează traiectoria îmbătrânirii. „Descoperirea unor noi modalități de a întârzia demența este semnificativă, în condițiile în care 42% dintre americani prezintă risc de a dezvolta această afecțiune după vârsta de 55 de ani", a subliniat Josef Coresh.
Sursa: https://www.medpagetoday.com/neurology/dementia/122514
