Un studiu prezentat la ENDO 2026, conferința anuală a Endocrine Society din Chicago, arată că semaglutida este asociată cu o reducere de 15% a incidenței fracturilor osoase la persoanele cu diabet de tip 2, comparativ cu alte medicamente anti-obezitate. În același timp, pacienții tratați cu semaglutidă au înregistrat o pierdere în greutate mai mare decât cei din grupul de control.
Ce este semaglutida și de ce contează pentru oase
Semaglutida face parte din categoria medicamentelor cunoscute sub numele de agoniști ai receptorilor GLP-1 (glucagon-like peptide-1), utilizate în tratamentul diabetului de tip 2 și al obezității. Studiile anterioare au arătat că pierderea rapidă în greutate prin utilizarea GLP-1 poate duce la subțierea oaselor și la creșterea riscului de fracturi, în timp ce o scădere mai lentă și moderată a greutății pare să protejeze masa osoasă. Tocmai de aceea, efectul semaglutidei, care induce o slăbire mai accentuată decât medicamentele anterioare din aceeași clasă asupra sănătății osoase era necunoscut până acum.
Design-ul studiului și populația analizată
Cercetătorii de la Universitatea Stanford, conduși de Dr. Jairo Noreña, fost fellow în endocrinologie la Stanford University Medical Center din Palo Alto, California, au realizat o analiză retrospectivă de cohortă pe baza setului de date Atropos Health Eos, care cuprinde înregistrări electronice de sănătate de la 161 de milioane de pacienți tratați în spitale comunitare și centre medicale academice din SUA, între ianuarie 2016 și decembrie 2023.
Au fost incluși adulți cu vârsta de minimum 18 ani, diagnosticați cu diabet de tip 2, fără istoric anterior de fracturi și fără tratamente pentru osteoporoză. Grupul de intervenție a primit semaglutidă (n = 26.324), iar grupul de control a primit dulaglutidă, fentermină/topiramată sau bupropionă/naltrexonă, fără utilizare anterioară a semaglutidei (n = 33.555).
Rezultatele: mai puține fracturi și o slăbire mai accentuată
Datele colectate indică faptul că tratamentul cu semaglutidă a fost asociat cu o reducere mai mare a indicelui de masă corporală (IMC) față de grupul de control. Mai important, grupul tratat cu semaglutidă a înregistrat 794 de fracturi, față de 1.045 de fracturi în grupul de control, o diferență semnificativă pentru o populație atât de mare. Aceasta sugerează un posibil efect protector al semaglutidei asupra osului, chiar în condițiile unei pierderi în greutate mai pronunțate.
Importanța monitorizării sănătății osoase
„Fracturile osoase sunt dureroase, costisitoare și pot afecta grav calitatea vieții, mai ales pe măsură ce oamenii îmbătrânesc", a declarat Dr. Noreña. „Sperăm că acest studiu va încuraja monitorizarea sănătății osoase în cadrul programelor de slăbire." Mesajul este important în contextul în care medicamentele de tip GLP-1 sunt din ce în ce mai utilizate la scară largă, iar efectele lor pe termen lung asupra metabolismului osos nu sunt complet înțelese.
Limitări și pași următori
Autorii studiului subliniază că rezultatele provin dintr-o analiză retrospectivă, ceea ce limitează posibilitatea de a stabili o relație de cauzalitate directă. Prin urmare, aceștia recomandă realizarea unor studii prospective pentru a confirma efectul protector al semaglutidei asupra oaselor. Dr. Noreña consideră că această cercetare reprezintă „un prim pas important spre înțelegerea impactului pierderii în greutate induse de semaglutidă asupra sănătății osoase la pacienții cu diabet de tip 2".
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-06-semaglutide-linked-bone-fracture.html
