Multe dintre cele mai importante plante comestibile cultivate de om, inclusiv grâul, cartofii și fasolea, conțin mai puține vitamine și minerale decât cu o generație în urmă. De vină este un fenomen invizibil despre care experții se tem că va provoca o epidemie de „foame ascunsă", în care chiar și oamenii care consumă destule calorii nu vor obține nutrienții de care au nevoie pentru a avea o viață sănătoasă.
Cazul studiat: zincul din năut și orez
Un exemplu concret provine dintr-o analiză a studiilor relevante asupra unei porții de curry. În 1988, năutul și orezul dintr-o porție de curry făceau parte dintr-o masă echilibrată din care puteai obține în jur de 22% din cantitatea de zinc de care o persoană are nevoie zilnic. Astăzi, același fel de mâncare a devenit mai puțin hrănitor, procentul de zinc scăzând la 20%. Situația se agravează și mai mult: până în anul 2040, năutul ar putea conține doar 17% din zona zilnică recomandată de zinc, expunând persoanele care se bazează pe această plantă leguminoasă riscului crescut de dezvoltare a unor deficiențe care le pot pune viața în pericol.
Poluarea cu dioxid de carbon – factorul invizibil
Forța invizibilă din spatele acestui fenomen dăunător este poluarea cu dioxid de carbon. Concentrațiile tot mai mari de carbon din atmosferă, provocate de arderea combustibililor fosili, au produs modificări puternice în felul în care plantele se dezvoltă – de la creșterea conținutului de zahăr la epuizarea unor nutrienți esențiali precum zincul. „Mâncarea pe care o consumăm astăzi are o densitate nutrițională mai mică decât cea pe care o mâncau bunicii noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru", a explicat Kristie Ebi, profesoară de la Universitatea din Washington, pentru Washington Post.
Consecințe devastatoare pentru țările sărace
Oamenii din țările bogate cu sisteme de sănătate dezvoltate au multe instrumente care îi ajută să facă față acestor schimbări. Pentru persoanele din țările cele mai sărace și vulnerabile, consecințele ar putea fi devastatoare. Un studiu a arătat că, până la mijlocul secolului, fenomenul ar putea expune peste 1 miliard în plus de femei și copii riscului de anemie feriprivă, din cauza nivelului scăzut de fier din organism – o afecțiune care poate provoca complicații în timpul sarcinii, probleme de dezvoltare și chiar moartea.
Amploarea problemei: miliarde de oameni afectați
În același timp, în jur de 2 miliarde de oameni din toată lumea care suferă deja din cauza lipsei nutrienților s-ar putea confrunta cu probleme de sănătate încă și mai mari. „Amploarea problemei este uriașă", a avertizat Ebi.
Cum afectează CO2-ul plantele
Plantele depind de dioxidul de carbon ca să facă fotosinteză, dar asta nu înseamnă că ele cresc mai bine dacă este mai mult carbon în aer, potrivit oamenilor de știință. O examinare a 32 de compuși din 43 de tipuri de plante cultivate a arătat că aproape toate plantele pe care oamenii le mănâncă au fost afectate negativ de nivelul crescut al dioxidului de carbon din atmosferă.
Rezultatele cercetării: scădere semnificativă a nutrienților
O echipă de cercetători de la Universitatea Leiden din Olanda a descoperit că nutrienții din aceste plante au scăzut în medie cu 3,2% față de nivelul înregistrat la finalul anilor '80, când concentrația de dioxid de carbon din atmosferă era de aproximativ 350 de părți per milion. Deși numărul pare mic, o scădere de doar câteva procente în situația în care o mare parte din lume trăiește deja în pragul insuficienței nutriționale ar putea împinge alte milioane de oameni într-o criză de sănătate.
Teoria mecanismului care stă în spatele acestui fenomen
Cercetătorii încearcă în continuare să înțeleagă cauzele exacte ale acestei schimbări. Una dintre teoriile principale este legată de faptul că dioxidul de carbon în plus ajută plantele să producă mai mulți carbohidrați – precum celuloza din frunze și tulpini sau amidonul care se găsește în cereale. Acest proces face ca plantele să devină mai „diluate" din punct de vedere nutrițional, chiar dacă masa lor crește.
