Particule invizibile, consecințe letale
Particulele ultrafine (UFP) – mai mici de 100 de nanometri și invizibile cu ochiul liber contribuie semnificativ la îmbolnăviri și decese la nivel mondial. Aceasta este concluzia unui studiu internațional condus de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Chimie din Mainz și de la Institutul Ciprului, la care au colaborat și cardiologi de la Centrul Medical Universitar din Mainz. Studiul, publicat în revista Cardiovascular Research, estimează că aproximativ 1,99 milioane de decese pe an la nivel global sunt atribuibile expunerii la particule ultrafine, adică aproximativ cinci procente din totalul deceselor cauzate de boli necomunicabile. Aproximativ jumătate dintre acestea sunt cauzate de boli cardiovasculare.
De ce sunt particulele ultrafine mai periculoase decât PM2.5
Spre deosebire de particulele fine (PM2.5), care fac obiectul unor limite legale în UE și SUA, particulele ultrafine rămân nereglementate. Deși contribuie puțin la masa totală a particulelor în suspensie, dimensiunea lor extrem de mică le conferă o suprafață foarte mare în raport cu masa lor, ceea ce le permite să pătrundă adânc în plămâni, să depășească mecanismele naturale de apărare ale aparatului respirator și să ajungă în fluxul sanguin. Mai mult, prin calea olfactivă, adică prin nas, pot ajunge direct la creier. Aceasta le diferențiază fundamental de particulele mai mari.
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii au combinat date satelitare, informații privind utilizarea terenurilor și măsurători din 155 de locații din întreaga lume cu tehnici de învățare automată (machine learning), pentru a cartografia, pentru prima dată, expunerea pe termen lung la particule ultrafine la o rezoluție ridicată de 1 kilometru, acoperind perioada 2010–2019. Concentrațiile medii anuale în orașe variază în mod tipic între 10.000 și 30.000 de particule per centimetru cub. Intervalul de încredere de 95% pentru estimarea de 1,99 milioane de decese premature indică faptul că numărul real se situează între 0,81 și 3,89 milioane.
Mortalitate mai mare în Europa de Sud și de Est
Printr-o meta-analiză a unor studii de cohortă de amploare din Europa și America de Nord, cercetătorii au calculat un raport de risc de mortalitate și l-au combinat cu datele de expunere. Rezultatul: o densitate a mortalității de 35,7 decese la 100.000 de persoane pe an în Europa și de 27,4 la 100.000 în America de Nord. Expunerea și mortalitatea sunt deosebit de ridicate în Europa de Sud și de Est. La nivel global, aproximativ 91% din decesele excedentare legate de particulele ultrafine se produc în zone urbane și suburbane, iar 78% în centre urbane dens populate.
„Un punct orb" în politicile de calitate a aerului
„Particulele ultrafine reprezintă literalmente un punct orb în politicile privind calitatea aerului: nu sunt reglementate în niciun fel, deși sunt omniprezente în orașele noastre. Cu datele noastre, putem arăta pentru prima dată unde expunerea este cea mai ridicată la nivel mondial și care sunt sursele responsabile, în principal, arderea combustibililor în trafic, industrie și producția de energie. Aceasta oferă factorilor de decizie un instrument concret pentru a acționa țintit", a declarat dr. Jos Lelieveld, director emerit al Institutului Max Planck pentru Chimie din Mainz și autor principal al studiului.
Risc cardiovascular grav și nerecunoscut
Studiul subliniază că particulele ultrafine reprezintă un factor de risc cardiovascular nerecunoscut. Ele pot trece din plămâni în fluxul sanguin, declanșând stres oxidativ sistemic și disfuncție endotelială, promovând ateroscleroza și fiind asociate cu hipertensiune arterială, diabet, insuficiență cardiacă, infarct miocardic și afectarea microcirculației coronariene. Studiile pe animale și pe oameni evidențiază, de asemenea, efecte asupra funcției cardiace și metabolismului celular, inclusiv afectarea funcției mitocondriale.
„Ceea ce este deosebit de alarmant pentru noi, în cardiologie, este că particulele ultrafine ocolesc barierele naturale de protecție ale organismului și pot ajunge direct în fluxul sanguin și chiar în creier. În propria noastră activitate, vedem cum sistemul cardiovascular răspunde la această expunere: cu stres oxidativ, vase de sânge deteriorate și un risc crescut de infarct și accident vascular cerebral. Aproximativ jumătate din decesele cauzate de particulele ultrafine la nivel mondial sunt datorate bolilor cardiovasculare. Asta clarifică un lucru: aerul curat înseamnă sănătate cardiacă. Avem urgent nevoie de limite obligatorii și de monitorizare de rutină a particulelor ultrafine, la fel cum avem deja pentru particulele fine", a afirmat dr. Thomas Münzel, profesor senior la Centrul de Cardiologie al Centrului Medical Universitar din Mainz.
Sursele principale de expunere
Conform analizei cercetătorilor, particulele ultrafine din regiunile poluate sunt compuse în principal din carbon negru și carbon organic produse tipice ale arderii. La nivel global, aproximativ 75% din expunere provine din combustibili fosili, procentul urcând la peste 90% în țările cu venituri ridicate; în țările cu venituri mai mici, arderea lemnului în gospodării joacă, de asemenea, un rol semnificativ. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Uniunea Europeană clasifică acum particulele ultrafine drept „poluant emergent îngrijorător".
Ce măsuri cer cercetătorii
Studiul de la Mainz arată că o limită anuală de 5.000 de particule per centimetru cub ar putea reduce mortalitatea excedentară globală cauzată de particulele ultrafine cu aproximativ 45%. Autorii solicită reducerea consecventă a emisiilor din ardere în orașe, în special din trafic, industrie și producția de energie, accelerarea tranziției către surse de energie nefosile și includerea particulelor ultrafine în monitorizarea de rutină a calității aerului, pentru a surprinde mai bine impactul lor pe termen lung asupra sănătății.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-07-ultrafine-air-particles-million-premature.html
