Șobolanii cărtiță golaș nu sunt prea plăcuți la vedere, dar biologia lor le-a conferit statutul de una dintre cele mai fascinante specii studiate în cercetarea îmbătrânirii. Acești rozători mici și șifonați pot trăi decenii, dezvoltă rar cancer și par să fie neobișnuit protejați împotriva multor boli care apar de obicei odată cu vârsta.
Cercetători de la Universitatea din Rochester au demonstrat că unul dintre aceste avantaje biologice poate fi transferat unui alt mamifer. Prin transferul unei gene asociate cu niveluri neobișnuit de ridicate de acid hialuronic de greutate moleculară înaltă (HMW-HA) la șobolani, echipa a îmbunătățit starea de sănătate și a extins modest durata de viață. Studiul, publicat în Nature în 2023, a arătat că cel puțin unele trăsături de longevitate care au evoluat la animale cu durata lungă de viață pot fi adaptate și la alte specii. Șobolanii modificați genetic au trăit vieți mai sănătoase și au avut o creștere de aproximativ 4,4 la sută a vieții mediane comparativ cu șobolanii obișnuiți.
Dovadă de principiu pentru transferul mecanismelor de longevitate
„Studiul nostru oferă o dovadă de principiu că mecanismele unice de longevitate care au evoluat la speciile mamiferelor cu vorbitor lung pot fi exportate pentru a îmbunătăți durata de viață a altor mamifere", spune Vera Gorbunova, profesoară Doris Johns Cherry de biologie și medicină la Rochester.
Gorbunova, alături de Andrei Seluanov, profesor de biologie, și colegii lor, s-au concentrat pe o genă care ajută la producția HMW-HA. Această substanță este abundentă la șobolanii cârtiță golaș și a fost legată de rezistența lor uimitoare la cancer, inflamație și declin asociat vârstei.
De ce fascinează șobolanii cârtiță golaș oamenii de știință care studiază îmbătrânirea
Șobolanii cârtiță golaș au aproximativ mărimea șoarecilor, dar durata lor de viață este extraordinară pentru rozători. Pot trăi până la 41 de ani, aproape de zece ori mai mult decât alți rozători de dimensiuni similare. Vieți lungi nu sunt singurul motiv pentru care oamenii de știință îi studiază. Pe măsură ce îmbătrânesc, șobolanii cârtiță golaș par să evite multe condiții care afectează frecvent alți mamiferi, inclusiv neurodegenerare, boli cardiovasculare, artrita și cancer. De decenii, Gorbunova, Seluanov și alți cercetători investigheaza cum rămân aceste animale atât de reziliente.
Un indiciu major este HMW-HA. Șobolanii cârtiță golaș au aproximativ de zece ori mai mult decât șoarecii și oamenii. În lucrările anterioare, cercetătorii au descoperit că atunci când HMW-HA a fost îndepărtat din celulele șobolanului cârtiță golaș, acele celule au devenit mai susceptibile la formarea tumorilor. Această descoperire a ridicat o întrebare puternică. Dacă HMW-HA îi ajută pe șobolanii cârtiță golaș să reziste la cancer și daune asociate vârstei, ar putea același mecanism să funcționeze la un animal diferit?
Transferul genei de longevitate a șobolanului cârtiță golaș la alte specii
Pentru a testa această ipoteză, echipa de la Universitatea din Rochester a modificat genetic șoareci pentru a purta versiunea genei hialuronan sintază 2 specifică șobolanului cârtiță golaș. Această genă ajută la producerea proteinei responsabile de sinteza acidului hialuronic cu masă moleculară mare (HMW-HA). Toate mamiferele au o versiune a genei hialuronan sintază 2, însă versiunea șobolanului cârtiță golaș pare să fie deosebit de activă. Se pare că aceasta determină o exprimare genetică mai puternică, ceea ce duce la o producție mai mare a acestei molecule protectoare.
Șoarecii modificați genetic au dezvoltat niveluri mai ridicate de acid hialuronic în mai multe țesuturi. De asemenea, aceștia au prezentat o protecție mai puternică împotriva tumorilor spontane și a cancerului de piele indus chimic. Efectele nu s-au limitat doar la rezistența la cancer. Șoarecii care purtau gena șobolanului cârtiță golaș au rămas, în general, mai sănătoși, au trăit mai mult decât șoarecii obișnuiți, au prezentat mai puțină inflamație în mai multe țesuturi pe măsură ce îmbătrâneau și au menținut o sănătate intestinală mai bună.
```Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/05/260510030948.htm
