Cafeaua poate influența mult mai mult decât starea de alertă. O nouă cercetare sugerează că atât cafeaua obișnuită, cât și cea decofeinizată pot modifica microbiomul intestinal și pot influența starea de spirit, stresul, memoria și atenția prin intermediul conexiunii intestin-creier.
Cercetătorii investighează legătura dintre cafea și creier
Oamenii de știință de la APC Microbiome Ireland, un centru de cercetare al University College Cork, au investigat în detaliu modul în care cafeaua poate influența comunicarea dintre sistemul digestiv și creier. Studiul, publicat în revista Nature Communications și sponsorizat de Institutul pentru Informații Științifice despre Cafea (ISIC), a constatat că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată au fost asociate cu modificări ale microbiomului intestinal, precum și cu diferențe în ceea ce privește starea de spirit și nivelul de stres.
Cum funcționează axa intestin-creier
Cercetătorii studiază de mult timp cafeaua pentru posibilele efecte asupra digestiei, stării de spirit și sănătății în general, însă modul exact în care apar aceste efecte a rămas mai puțin clar. Noua cercetare s-a concentrat pe axa microbiotă-intestin-creier, sistemul bidirecțional de comunicare care leagă microorganismele din tractul digestiv de creier. Semnalele pot circula între intestin și creier prin activitate imunitară, hormoni, nervi și compuși chimici produși de microbi.
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii au examinat 31 de consumatori obișnuiți de cafea și 31 de persoane care nu consumau cafea în mod obișnuit. Participanții au completat evaluări psihologice și au ținut evidența aportului de cofeină și a dietei. De asemenea, cercetătorii au colectat probe de scaun și urină pentru a urmări modificările din microorganismele intestinale, metabolism, starea de spirit și stresul perceput. Consumatorii de cafea au fost definiți ca cei care consumă în mod regulat 3-5 căni de cafea pe zi, cantitate considerată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) drept sigură și moderată pentru majoritatea oamenilor.
Ce s-a întâmplat când consumatorii au renunțat la cafea
Consumatorii obișnuiți de cafea au oprit mai întâi consumul timp de două săptămâni. În această perioadă, participanții au completat în mod repetat evaluări psihologice și au furnizat probe de scaun și urină. Când consumatorii de cafea au încetat să o bea, cercetătorii au observat modificări substanțiale ale profilurilor metabolitelor intestinale, comparativ cu persoanele care nu consumau cafea în mod obișnuit. Metaboliții sunt molecule mici produse sau modificate în timpul metabolismului, inclusiv compuși creați de microbii intestinali pe măsură ce procesează alimentele și alte substanțe.
Efectele reintroducerii cafelei
Cafeaua a fost apoi reintrodusă fără ca participanții să știe dacă primesc cafea cu cofeină sau decofeinizată. Jumătate au primit cafea decofeinizată, iar cealaltă jumătate cafea cu cofeină. După reintroducerea cafelei în dieta lor, ambele grupuri au raportat scoruri mai scăzute ale stresului perceput, depresiei și impulsivității. Aceste constatări sugerează că unele dintre efectele cafelei asupra stării de spirit s-ar putea să nu depindă în totalitate de cofeină.
Modificările bacteriene observate la consumatorii de cafea
Cercetătorii au identificat și diferențe în ceea ce privește mai multe tipuri de bacterii intestinale. Bacterii precum Eggertella sp. sau Cryptobacterium curtum erau mai abundente la consumatorii de cafea față de non-consumatori. Eggertella sp. este considerată a contribui la secreția de acid în stomac și intestine, în timp ce Cryptobacterium curtum poate participa la producția de acizi biliari. Aceste descoperiri deschid noi direcții de cercetare privind modul în care o băutură atât de comună poate remodela ecosistemul microbian al organismului.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/09/260927034331.htm
