Practici simple de wellness care îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară
Tehnici accesibile precum meditația mindfulness, jurnalul recunoștinței și exercițiile de gândire optimistă pot îmbunătăți mai mulți markeri ai sănătății cardiovasculare în doar câteva săptămâni. Un studiu recent a constatat că aceste intervenții de psihologie pozitivă sunt asociate în mod constant cu scăderea tensiunii arteriale, reducerea inflamației și ameliorarea altor factori de risc pentru bolile de inimă.
Cine a condus cercetarea și cum a fost realizată
Studiul a fost condus de Rosalba Hernandez, profesor de asistență socială la Universitatea Illinois Urbana-Champaign și Fellow al Asociației Americane a Inimii. Echipa sa a analizat rezultatele din 18 studii clinice randomizate controlate care au testat intervenții de psihologie pozitivă și mindfulness, concepute pentru a îmbunătăți sănătatea mintală sau fizică. Studiul a fost publicat în revista Cardiology Clinics.
Formate diverse de intervenție
Programele analizate au variat considerabil ca mod de livrare. Unele s-au bazat pe sesiuni telefonice structurate, pe jurnale combinate cu scurte verificări periodice sau pe instrumente digitale, precum aplicații și mesaje text. Altele au implicat întâlniri de grup față în față sau abordări hibride, care combinau activitățile în persoană cu sesiuni online. Majoritatea programelor includeau sesiuni săptămânale, completate de activități pe care participanții le realizau acasă, și aveau o durată de șase până la douăsprezece săptămâni.
Profilul participanților
Studiile analizate au inclus în general grupuri de 50 până la 200 de adulți cu risc cardiovascular crescut, hipertensiune necontrolată, insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni. Participanții aveau, de obicei, vârste cuprinse între sfârșitul deceniului al șaselea și mijlocul celui de-al șaptelea de viață. Dintre studiile care au raportat date legate de gen, femeile au reprezentat 35-55% dintre participanți.
Rezultate concrete: tensiune arterială și inflamație
„La persoanele cu hipertensiune și la cele cu sindrom coronarian acut recent, programele bazate pe mindfulness desfășurate pe parcursul a opt săptămâni au redus tensiunea arterială sistolică și au scăzut markeri inflamatori precum proteina C-reactivă de înaltă sensibilitate și fibrinogenul", a explicat Hernandez. Un program digital bazat pe spiritualitate, derulat pe 12 săptămâni, a obținut unele dintre cele mai mari reduceri: tensiunea arterială sistolică a scăzut cu 7,6 puncte, iar presiunea sistolică centrală, măsurată în aortă cu 4,1 puncte.
Doza terapeutică optimă
Cercetătorii au urmărit să stabilească ce nivel de participare este cel mai eficient pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Analiza a arătat că programele cu contact mai frecvent cu participanții au produs cele mai constante beneficii fiziologice. „Doza terapeutică cel mai consecvent asociată cu îmbunătățiri ale tensiunii arteriale, inflamației și funcției endoteliale a fost practica zilnică susținută de sesiuni săptămânale, pe perioade de opt până la douăsprezece săptămâni", a declarat Hernandez. Ea a subliniat că un contact ulterior, mai puțin intens, poate fi necesar pentru a menține schimbările comportamentale pe termen lung.
Impactul asupra comportamentelor sănătoase
Cele mai puternice schimbări comportamentale au provenit dintr-un program de opt săptămâni derulat pe WhatsApp, care combina sesiuni săptămânale cu sarcini zilnice scurte. Participanții au fost încurajați să fie mai activi fizic, să își îmbunătățească dieta și să ia medicamentele conform prescripției. Un alt program, care a incorporat tehnici de interviu motivațional, a crescut activitatea fizică a pacienților cardiaci cu 1.800 de pași pe zi și a îmbunătățit aderența la tratament medicamentos. Prin comparație, programele de mindfulness au îmbunătățit activitatea fizică și dieta, dar nu au produs același beneficiu în ceea ce privește aderența la medicamente.
Integrarea sănătății mintale în cardiologie
Alyssa M. Vela, profesor de chirurgie și de psihiatrie la Northwestern University Feinberg School of Medicine, a subliniat că aceste rezultate „evidențiază și mai mult importanța acordării atenției sănătății mintale și comportamentale în prevenirea bolilor cardiovasculare". Ea a pledat pentru screeningul de rutină și integrarea medicinei comportamentale cardiace în practica clinică, pentru a permite accesul pacienților la intervenții importante. Constatările se adaugă unui corp tot mai consistent de dovezi care leagă bunăstarea psihologică de protecția cardiovasculară, trăsăturile precum optimismul, afectul pozitiv și recunoștința fiind din ce în ce mai mult asociate cu o inimă mai sănătoasă.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/09/260901010721.htm
