Vizitele regulate la muzee, teatre, concerte și cinematografe ar putea face mai mult decât să ofere plăcere. Un nou studiu sugerează că aceste activități culturale sunt asociate cu o vârstă fiziologică mai tânără, adică organismul funcționează similar cu cel al unei persoane mai tinere.
Rezultatele, publicate în Journal of Epidemiology and Community Health, se adaugă unui corp tot mai amplu de dovezi conform cărora menținerea unei vieți sociale și culturale active poate juca un rol important în îmbătrânirea sănătoasă.
Vârsta fiziologică versus vârsta cronologică
Deși toți oamenii îmbătrânesc, ritmul în care corpul îmbătrânește variază de la o persoană la alta. Vârsta fiziologică reflectă cât de bine funcționează organismul și poate diferi de vârsta cronologică, care reprezintă pur și simplu numărul de ani trăiți. Cercetările anterioare au legat activitățile culturale, mersul la cinema, muzee și spectacole live, de o stare mai bună de sănătate și bunăstare la adulții în vârstă, însă relativ puține studii au explorat dacă aceste activități sunt conectate direct de procesul de îmbătrânire fiziologică.
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii de la Institute of Science Tokyo din Japonia afirmă că au realizat primul studiu longitudinal care examinează această relație, ținând cont de factorii nemăsurați care rămân stabili în timp. Echipa a analizat datele a 1.899 de adulți participanți la English Longitudinal Study of Ageing, un studiu populațional reprezentativ la nivel național, care include adulți cu vârsta de 50 de ani și peste din Anglia. Participanții au contribuit cu date în cel puțin două valuri de sondaje desfășurate în 2004/2005, 2006/2007 sau 2008/2009.
Pentru a estima vârsta fiziologică, asistentele medicale au măsurat 10 indicatori de sănătate fizică: presiunea pulsului, tensiunea arterială diastolică, volumul expirator forțat, concentrația hemoglobinei, fibrinogenul, hemoglobina glicată, colesterolul LDL, indicele de masă corporală (IMC), forța de prindere și viteza de mers. Aceste măsurători au fost combinate într-un scor unic al vârstei fiziologice.
Participanții au raportat, de asemenea, cât de des frecventau cinematograful, muzeele sau galeriile de artă și teatrul, concertele sau opera. Fiecare activitate a fost punctată pe o scală de la 0 (niciodată) la 5 (de două ori pe lună sau mai des), producând un scor total de implicare culturală cuprins între 0 și 15.
Implicare culturală mai mare, corp mai tânăr
Persoanele cu un nivel ridicat de implicare culturală, definit ca participarea la activități culturale cel puțin o dată la câteva luni, aveau o vârstă fiziologică medie de 66,9 ani. În comparație, cei cu un nivel scăzut de participare aveau o vârstă fiziologică medie de 69,9 ani, o diferență de aproximativ trei ani.
Participanții cu implicare culturală mai ridicată aveau, de asemenea, mai multe șanse să fie femei, să aibă un statut socioeconomic mai ridicat, să fie angajați și să se bucure deja de o sănătate generală mai bună. După ajustarea pentru factori precum venitul gospodăriei, ocuparea forței de muncă și afecțiunile cronice, cercetătorii au constatat că fiecare creștere cu un punct a scorului de implicare culturală era asociată cu o reducere de 0,085 ani (31 de zile) a vârstei fiziologice.
Mecanisme posibile și limite ale studiului
Cercetătorii propun mai multe explicații posibile pentru această asociere. Activitățile culturale pot consolida conexiunile sociale, pot încuraja obiceiuri de viață mai sănătoase și pot susține o sănătate mintală mai bună, toate acestea putând contribui la o îmbătrânire fiziologică mai lentă.
Deoarece cercetarea este de tip observațional, aceasta nu poate stabili dacă activitățile culturale încetinesc direct procesul de îmbătrânire. Autorii notează, de asemenea, că este posibilă și cauzalitatea inversă: persoanele mai sănătoase ar putea pur și simplu să fie mai capabile să participe la evenimente culturale, și nu invers.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/07/260714225526.htm
