Schimbare de paradigmă în cardiologie: Studiul REBOOT contestă utilizarea de rutină a beta-blocantelor după un infarct
Timp de decenii, beta-blocantele au reprezentat un pilon obligatoriu în recuperarea pacienților care au suferit un infarct miocardic. Totuși, o cercetare clinică majoră publicată în 2025 răstoarnă această convenție medicală: pacienții cu un infarct necomplicat și a căror funcție cardiacă a fost normală nu par să beneficieze deloc de pe urma acestui tratament de rutină.
Cel mai amplu test al unei vechi convenții medicale
Coordonat de renumitul cardiolog Valentin Fuster, studiul internațional REBOOT a monitorizat 8.505 pacienți din 109 spitale din Spania și Italia. Timp de aproape patru ani, cercetătorii au urmărit evoluția a două grupuri de pacienți externați: unii care au primit beta-blocante și alții care nu le-au primit, toți beneficiind în rest de tratamentul standard modern. Rezultatele au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Cardiologie și publicate în The New England Journal of Medicine.
Concluzia principală: niciun beneficiu semnificativ pentru pacienții cu funcție cardiacă normală
Rezultatul a surprins lumea medicală:
Fără impact pe mortalitate: Beta-blocantele nu au redus numărul deceselor, al infarctelor repetate sau al spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă în cazul pacienților cu funcție cardiacă păstrată.
Impact major pe prescripții: În prezent, peste 80% dintre pacienții cu infarct necomplicat primesc aceste medicamente la externare. Absența unui beneficiu real va obliga medicii să regândească această practică globală.
De ce funcționau înainte și de ce contextul s-a schimbat
Beta-blocantele au devenit standard după infarct într-o epocă în care îngrijirea cardiacă arăta foarte diferit. Beneficiile lor erau legate de reducerea consumului de oxigen al inimii și de prevenire a aritmiilor. Astăzi, arterele coronare obstruate sunt redeschise rapid și sistematic, ceea ce reduce drastic riscul complicațiilor grave. „Terapiile au evoluat. Astăzi, arterele coronare obstruate sunt redeschise rapid și sistematic, reducând drastic riscul unor complicații grave, cum ar fi aritmiile. În acest nou context, în care amploarea leziunilor cardiace este mai mică, necesitatea beta-blocantelor este neclară", explică dr. Borja Ibáñez, Director Științific al CNIC și investigator principal al studiului. Pacienții primesc acum și statine, antiagregante plachetare și alte tratamente bazate pe dovezi, ceea ce ridică întrebarea dacă beta-blocantele mai adaugă o protecție reală.
Implicații pentru reducerea medicației inutile
Deși beta-blocantele sunt considerate în general sigure, ele pot provoca oboseală, bradicardie (ritm cardiac scăzut) și disfuncție sexuală. Pentru pacienții care iau deja mai multe medicamente după un infarct, eliminarea unui tratament lipsit de beneficii ar putea simplifica schema terapeutică și îmbunătăți calitatea vieții. „REBOOT va schimba practica clinică la nivel mondial", afirmă dr. Ibáñez. „Constatările din studiul REBOOT reprezintă unul dintre cele mai semnificative progrese în tratamentul infarctului miocardic din ultimele decenii."
Semnal de alarmă pentru femei: Risc crescut de deces în substudiu
Un substudiu REBOOT, publicat în European Heart Journal, a adăugat o dimensiune importantă. Femeile care au primit beta-blocante au avut un risc mai mare de deces, infarct sau spitalizare pentru insuficiență cardiacă comparativ cu femeile care nu au primit aceste medicamente. Același risc crescut nu a fost observat la bărbați. Descoperirea a fost deosebit de notabilă în rândul femeilor cu funcție cardiacă complet normală după infarct, definită ca fracție de ejecție ventriculară stângă de 50% sau mai mult. În acel grup, femeile tratate cu beta-blocante au avut un risc absolut de mortalitate cu 2,7% mai mare pe parcursul a 3,7 ani de urmărire față de femeile netratate. Femeile cu funcție cardiacă ușor redusă nu au prezentat același risc excesiv.
Simplificarea tratamentului și calitatea vieții
Deși sigure în mod uzual, beta-blocantele pot genera efecte secundare neplăcute, precum oboseală cronică, ritm cardiac scăzut (bradicardie) și disfuncții sexuale. Eliminarea lor din schema pacienților care nu au nevoie de ele le va simplifica medicația zilnică și le va îmbunătăți calitatea vieții.
Important: Autorii studiului subliniază că pacienții nu trebuie să oprească tratamentul pe cont propriu, ci doar în urma unei discuții cu medicul cardiolog. Descoperirea deschide însă calea către o medicină mult mai personalizată, înlocuind modelul „un tratament pentru toți”.
Acest studiu demonstrează cât de important este ca medicina să își reevalueze periodic vechile obiceiuri pe măsură ce tehnologia progresează.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/05/260524021151.htm
