Microplastice în arterele coronare ale pacienților cu infarct
Un nou studiu a descoperit că pacienții care suferă un infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI) prezintă concentrații semnificativ mai mari de microplastice și nanoplastice în circulația coronariană, comparativ cu persoanele sănătoase sau cu cei care suferă de sindroame coronariene cronice. Această descoperire ridică noi întrebări despre rolul pe care aceste particule îl pot juca în declanșarea evenimentelor cardiovasculare acute.
Ce sunt microplasticele și cum ajung în organism
Microplasticele sunt particule minuscule de plastic cu diametrul mai mic de 5 milimetri, iar nanoplasticele sunt și mai mici, invizibile cu ochiul liber. Ele provin din degradarea plasticului din mediul înconjurător și au fost identificate în aer, apă, alimente și chiar în corpul uman. Studii anterioare le-au detectat în sânge, plămâni, placentă și, mai recent, în plăcile de ateroscleroză din arterele carotide.
Diferențe clare între grupurile studiate
Cercetătorii au comparat nivelurile de microplastice și nanoplastice din sângele coronarian al mai multor grupuri de pacienți: cei cu STEMI, cei cu sindroame coronariene cronice și persoane cu artere coronare sănătoase. Rezultatele au arătat că pacienții cu STEMI aveau concentrații net superioare de astfel de particule în circulația coronariană, sugerând o posibilă asociere între prezența microplasticelor și inflamația sau instabilitatea plăcii de aterom.
Un posibil factor declanșator al evenimentelor acute
Oamenii de știință speculează că microplasticele și nanoplasticele ar putea contribui la destabilizarea plăcilor aterosclerotice sau la promovarea proceselor inflamatorii locale la nivelul vaselor coronare. Particulele de plastic sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a transporta substanțe chimice toxice și de a induce stres oxidativ și reacții inflamatorii la nivel celular, mecanisme care sunt deja implicate în fiziopatologia infarctului miocardic.
Limitele cercetării și pașii următori
Studiul este unul observațional, ceea ce înseamnă că nu poate stabili o relație de cauzalitate directă între microplastice și producerea infarctului. Nu este clar dacă particulele de plastic sunt o cauză, un factor agravant sau pur și simplu un marker al expunerii crescute la poluanți. Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii prospective, pe loturi mai mari de pacienți, pentru a înțelege mecanismele exacte prin care aceste particule interacționează cu sistemul cardiovascular.
Îngrijorări mai largi legate de sănătatea publică
Descoperirea vine în contextul unui interes științific crescând față de impactul poluării cu plastic asupra sănătății umane. Studii recente au demonstrat deja că nivelurile ridicate de microplastice în plăcile carotidiene sunt asociate cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare majore. Specialiștii avertizează că expunerea cronică la microplastice, prin alimentație, aer și apă, ar putea reprezenta un factor de risc cardiovascular subestimat până în prezent. Reducerea expunerii la plastic și înțelegerea mai profundă a efectelor sale biologice devin, astfel, priorități urgente pentru cercetarea medicală.
Sursa: https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2854235
