Grăsimea abdominală, un predictor mai bun al bolilor de inimă decât IMC-ul
Un nou studiu a descoperit că cantitatea de grăsime viscerală, cea depusă în zona abdomenului, poate prezice mai bine riscul viitor de boli cardiovasculare decât indicele de masă corporală (IMC) luat singur. Rezultatele au fost publicate în revista JACC pe 11 august.
Limitele IMC-ului ca indicator de sănătate
De mulți ani, IMC-ul, calculat pe baza înălțimii și greutății unei persoane, a fost utilizat pe scară largă pentru a evalua dacă greutatea corporală poate reprezenta un risc pentru sănătate. Totuși, măsurători precum circumferința taliei și raportul talie-șold pot oferi informații suplimentare despre compoziția corporală și riscurile asociate.
„IMC-ul nu este o măsură bună a riscului metabolic și cardiovascular și nici a grăsimii abdominale sau viscerale", a explicat Michael J. Blaha, MD, directorul Clinicii Cardiometabolice de la Johns Hopkins și autorul principal al studiului. „Circumferința taliei și raportul talie-șold sunt măsurători bune ale grăsimii abdominale/viscerale. Combinate cu IMC-ul, oferă o evaluare mult mai bună a compoziției corporale."
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii au analizat datele de sănătate ale aproape 260.000 de persoane care aveau înregistrate măsurători ale circumferinței taliei sau ale raportului talie-șold. Participanții incluși în studiu au prezentat cel puțin unul dintre evenimentele cardiovasculare urmărite, precum infarct miocardic, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.
Rezultatele: un risc cu până la 50% mai mare
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu greutate normală sau supraponderale, dar cu o circumferință a taliei sau un raport talie-șold clinic definit ca ridicat, au prezentat un risc cu 15% până la 50% mai mare de a dezvolta una dintre problemele cardiovasculare analizate. Concluzia este că o persoană poate fi „normală" din perspectiva IMC-ului, dar să aibă totuși un risc cardiovascular semnificativ din cauza grăsimii viscerale acumulate.
De ce este periculoasă grăsimea viscerală
Cheng-Han Chen, MD, cardiolog intervenționist la MemorialCare Saddleback Medical Center, a explicat mecanismul prin care grăsimea abdominală crește riscul cardiac: „Grăsimea viscerală care înconjoară organele interne din abdomen este deosebit de activă din punct de vedere metabolic, eliberând substanțe chimice care contribuie la inflamația din fluxul sangvin. Aceste substanțe interferează cu reglarea glicemiei, controlul tensiunii arteriale și nivelurile de colesterol, crescând astfel riscul de boli cardiovasculare."
Compoziția corporală contează, nu doar greutatea
„Este important să știți că greutatea sau IMC-ul nu spun totul", a subliniat Blaha. „Chiar dacă nu aveți obezitate conform IMC-ului, puteți avea totuși o cantitate considerabilă de grăsime abdominală/viscerală care vă plasează la un risc metabolic și cardiovascular ridicat. Scopul general ar trebui să fie optimizarea masei musculare slabe, concomitent cu reducerea grăsimii abdominale nesănătoase."
O nouă abordare în definirea obezității
Specialiștii încep să se îndepărteze de utilizarea IMC-ului ca singura măsură a greutății și compoziției corporale. „Noile definiții ale obezității iau în considerare această realitate și se îndreaptă spre definirea obezității folosind o combinație între IMC și mai multe măsurători ale grăsimii abdominale, precum circumferința taliei și raportul talie-șold", a precizat Blaha. Mir Ali, MD, chirurg bariatric la MemorialCare Surgical Weight Loss Center, a avertizat totuși că, deși măsurarea taliei sau a raportului talie-șold nu este dificilă, există o variabilitate considerabilă în modul în care aceste măsurători sunt efectuate, ceea ce poate influența interpretarea rezultatelor.
Sursa: https://www.healthline.com/health-news/belly-fat-bmi-better-predictor-heart-disease
