Cortizolul salivar și declinul cognitiv: ce a descoperit un nou studiu
Un studiu publicat în revista JAMA Network Open a identificat o legătură între nivelurile ridicate și modelul neregulat al cortizolului salivar și declinul cognitiv apărut mai târziu în viață. Cercetarea a analizat date de la aproape 4.000 de persoane în vârstă și a evidențiat totodată diferențe semnificative între participanții de rasă neagră și cei de rasă albă în ceea ce privește tiparele acestui hormon al stresului.
De ce cortizolul salivar și nu cel din sânge
„Am testat cortizolul salivar deoarece acesta circulă activ în organism și interacționează cu organele, inclusiv cu creierul", a explicat Ted K.S. Ng, Ph.D., autor al studiului și neuroștiințific la Rush. Cortizolul traversează bariera hemato-encefalică și se leagă de receptorii din zonele creierului responsabile de funcțiile cognitive, ceea ce înseamnă că expunerea prelungită la niveluri ridicate ale acestuia poate avea efecte pe termen lung asupra funcției cerebrale.
Cum s-a desfășurat studiul
Studiul a urmărit 3.895 de persoane cu o vârstă medie de 76,7 ani, participanți la Chicago Health and Aging Project (CHAP). Dintre aceștia, 2.503 erau de rasă neagră și 1.392 de rasă albă, toți provenind din patru cartiere din sudul orașului Chicago. Participanții au fost urmăriți pe o perioadă de până la 11 ani. Cortizolul a fost măsurat la trei momente în decursul a 24 de ore: dimineața, după-amiaza și seara.
Diferențe rasiale în tiparele de cortizol
Rezultatele au arătat că participanții de rasă neagră aveau niveluri globale mai scăzute de cortizol, mai puțină variație pe parcursul zilei și un profil mai plat de la dimineață până seara, comparativ cu participanții de rasă albă. „Designul studiului ne arată că există diferențe rasiale în tiparele de cortizol, care pot reflecta expunerea regulată la stres și impactul său de durată asupra comunităților care se confruntă cu condiții sociale și economice dificile", a subliniat Ng.
Legătura cu declinul cognitiv
Deși tiparele de cortizol difereau între cele două grupuri, efectele asupra declinului cognitiv au fost similare. Persoanele cu o variație mai mare a cortizolului pe parcursul zilei au prezentat un declin cognitiv mai lent, în timp ce cele cu cele mai ridicate niveluri globale de cortizol au înregistrat un declin mai rapid. Studiul nu a identificat însă o relație directă între tiparele de cortizol și dezvoltarea bolii Alzheimer în perioada de urmărire.
Un studiu cu o reprezentare mai echilibrată
Un aspect remarcabil al acestei cercetări este că peste 60% dintre participanți erau adulți în vârstă de rasă neagră. „Multe studii au fost realizate în principal pe populații albe. Acesta ne oferă oportunitatea de a examina diferențele de cortizol între grupuri rasiale și modul în care tiparele de cortizol afectează declinul cognitiv", a spus Ng. Această reprezentare mai echilibrată crește relevanța rezultatelor pentru populații adesea subreprezentate în cercetarea medicală.
Perspective viitoare
Cercetătorii consideră că cortizolul salivar ar putea deveni, în viitor, un biomarker pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de declin cognitiv. Totuși, Ng avertizează că sunt necesare studii suplimentare pe perioade mai lungi de timp pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate și pentru a găsi noi modalități de susținere a îmbătrânirii cognitive sănătoase.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-09-salivary-cortisol-patterns-linked-cognitive.html
