O dietă care combină elementele dietei mediteraneene cu un plan alimentar destinat reducerii tensiunii arteriale poate ajuta la încetinirea unor modificări structurale care apar în creierul îmbătrânit, potrivit unui studiu publicat în Journal of Neurology Neurosurgery & Psychiatry.
Ce este dieta MIND și ce presupune ea
Dieta MIND – prescurtare de la Mediterranean-Dietary Approaches to Stop Hypertension Diet Intervention for Neurodegenerative Delay – a fost asociată anterior cu o sănătate cognitivă mai bună. Planul alimentar pune accent pe legume cu frunze verzi, alte legume, fructe de pădure, nuci, cereale integrale, pește, leguminoase, ulei de măsline și carne de pasăre, alături de un consum moderat de vin. Totodată, recomandă limitarea untului și margarinei, a brânzeturilor, cărnii roșii, produselor de patiserie și dulciurilor, precum și a alimentelor prăjite de tip fast-food.
Legături între dietă și structura creierului
Deși cercetările anterioare au asociat dieta MIND cu beneficii cognitive, relația sa cu modificările structurale ale creierului legate de vârstă a rămas mai puțin clară. Aceste modificări sunt relevante și în contextul bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson. Noul studiu a urmărit tocmai această legătură, analizând în ce măsură respectarea dietei influențează evoluția structurii cerebrale în timp.
Metodologia studiului
Cercetătorii au studiat 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată (vârstă medie de 60 de ani la începutul studiului), din cadrul cohortei Framingham Heart Study Offspring. Participanții au efectuat evaluări medicale regulate la fiecare 4-8 ani, iar începând din 1999 au beneficiat de scanări RMN cerebrale la fiecare 2-6 ani. Dieta a fost evaluată prin cel puțin un chestionar de frecvență alimentară completat între 1991 și 2001. Fiecare participant a avut cel puțin două evaluări RMN între 1999 și 2019 și nu prezenta semne de accident vascular cerebral sau demență la momentul primei scanări.
Scorul mediu al dietei MIND în rândul participanților a fost de aproape 7 din maximum 15 puncte, unde 15 reprezintă cea mai strictă aderență. Persoanele din treimea superioară ca aderență la dietă erau mai frecvent femei și absolvenți de studii superioare, fumau mai puțin, aveau mai rar obezitate și prezentau într-o proporție mai mică afecțiuni care pot influența sănătatea cerebrală, precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare.
Rezultate: pierdere mai lentă a materiei cenușii
Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 12 ani, scanările RMN au evidențiat modificările tipice legate de vârstă la nivelul întregului grup. Acestea au inclus scăderi ale volumului total al creierului, ale materiei cenușii, ale materiei albe și ale volumului hipocampal. Totodată, au crescut volumul lichidului cefalorahidian și cel ventricular, precum și hiperintensitățile de substanță albă, zone luminoase pe RMN care pot indica deteriorarea țesuturilor.
Însă participanții cu un scor mai ridicat la dieta MIND au prezentat o pierdere mai redusă a țesutului cerebral în timp, în special la nivelul materiei cenușii, care joacă un rol esențial în memorie, învățare, luarea deciziilor și procesarea informațiilor. De asemenea, aceștia au înregistrat o mărire mai lentă a ventriculilor cerebrali, spații pline cu lichid care tind să crească pe măsură ce țesutul cerebral se reduce.
Importanța acestor descoperiri
Rezultatele sugerează că adoptarea unui model alimentar de tip MIND poate reprezenta o strategie accesibilă de protejare a sănătății cerebrale pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește prevenirea sau întârzierea proceselor neurodegenerative. Studiul aduce dovezi suplimentare că alegerile alimentare din viața de mijloc pot influența semnificativ modul în care îmbătrânește creierul.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/09/260930225503.htm
