Cum ne poate influența gândirea pozitivă

Bunăstarea este un termen larg care face referire la diverse aspecte ale vieții unui individ, cum ar fi sănătatea fizică și cea emoțională, fiind puternic influențată de stilul de viață și de relațiile interpersonale.

A dezvolta o gândire pozitivă este un aspect care necesită o importanță deosebită, deoarece poate avea un impact pozitiv atât asupra bunăstării mentale cât și fizice. Aceasta poate îmbunătăți starea de spirit, poate reduce stresul, anxietatea și poate crește rezistența în fața adversității. În plus, gândirea pozitivă poate îmbunătăți relațiile, crește performanțele și productivitatea, ducând astfel la un sentiment aprofundat de viață împlinită.

De ce este importantă menținerea unei stări de bine?

Promovarea bunăstării este importantă pentru sănătatea fizică, mentală, precum și pentru fericirea generală.

Bunăstarea fizică poate fi promovată prin exerciții fizice regulate, o dietă echilibrată și menținerea unei greutăți sănătoase. Bunăstarea emoțională este legată de capacitatea unui individ de a-și gestiona și exprima emoțiile, putând fi astfel promovată prin practicarea atenției, a inteligenței emoționale și a unei atitudini pozitive. Bunăstarea socială se referă la calitatea și cantitatea relațiilor cuiva și poate fi promovată prin interacțiuni sociale regulate, respectiv prin construirea de relații puternice și de susținere.

Există, de asemenea, o legătură între gândirea pozitivă și hormonii fericirii. Acești hormoni sunt eliberați ca răspuns la gânduri, experiențe și comportamente pozitive, putând să contribuie la un sentiment de bunăstare și fericire. În plus, gândirea pozitivă poate activa eliberarea de endorfine, care sunt analgezice naturale cu rol de îmbunătățire a stării de spirit și de reducere a stresului.

Hormonii sunt anumiți mesageri chimici care sunt produși de diferite glande din corp și sunt responsabili pentru reglarea unei game largi de procese fiziologice. 

Când vine vorba de senzația de fericire, există câțiva hormoni care joacă un rol cheie:

1. Serotonina: Acesta este un neurotransmițător, ceea ce înseamnă că ajută la transmiterea semnalelor către creier. Serotonina este cunoscută ca „hormonul senzației de bine” și este asociată cu reglarea dispoziției, anxietatea și depresia. Nivelurile scăzute de serotonină sunt legate de depresie, în timp ce creșterea nivelului de serotonină poate îmbunătăți starea de spirit și bunăstarea.

2. Dopamina: acesta este un alt neurotransmitator care ajută la reglarea stării de spirit și a motivației. Dopamina este adesea denumită „hormonul recompensei”, deoarece este eliberată atunci când oamenii sunt angajați în activități pe care le consideră plăcute, cum ar fi mâncatul, exercițiile fizice și socializarea. Nivelurile scăzute de dopamină din corp pot duce la lipsă de motivație și depresie.

3. Endorfine: acestea sunt substanțe chimice care sunt produse de organism ca răspuns la stres sau durere. Sunt cunoscuți pentru efectele lor de calmare a durerii și euforice și sunt adesea denumiți „hormonii de a te simți bine”. Endorfinele sunt eliberate în timpul activităților precum exercițiile fizice, meditația și chiar râsul.

4. Oxitocina: adesea numită „hormonul îmbrățișării” sau „hormonul iubirii”, deoarece este eliberată în cantități mari în timpul atingerilor fizice, cum ar fi îmbrățișările sau actul sexual. Se știe că oxitocina promovează sentimentele de încredere, legături și conexiune socială. Este, de asemenea, asociată cu legătura mamă-copil și contribuie la stimularea încrederii între parteneri.

5. GABA (acid gamma-aminobutiric): acesta este un neurotransmițător care ajută la calmarea creierului și la reducerea anxietății. Nivelurile scăzute de GABA au fost legate de anxietate și insomnie, în timp ce creșterea nivelului de GABA poate ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea bunăstării generale.

Este de remarcat faptul că acești hormoni nu acționează izolat, ei interacționează între ei și cu alte sisteme din organism și toți lucrează împreună pentru a afecta stările emoționale și bunăstarea generală. De asemenea, anumite substanțe, cum ar fi medicamentele și alimentele, pot afecta nivelurile hormonale, iar alegerile stilului de viață și stările mentale pot juca, de asemenea, un rol semnificativ asupra nivelurilor și echilibrului acestor hormoni.

Există o legătură între depresie și bunăstare?

Cu toate că cei doi termeni sunt în antiteză, există o strânsă legătură între aceștia. Depresia este o tulburare psihică care poate afecta capacitatea unei persoane de a funcționa în viața de zi cu zi și poate duce la scăderea sentimentului de bine. Aceasta afectează negativ modul în care o persoană se simte, felul în care aceasta gândește și modul în care acționează. Depresia poate provoca o varietate de simptome, inclusiv sentimente de tristețe, deznădejde, pierderea interesului pentru activități și modificări ale apetitului și somnului.

Depresia poate avea un impact negativ și asupra sănătății fizice, crescând riscul de boli cronice precum bolile de inimă și diabetul. De asemenea, poate afecta relațiile interpersonale și duce la izolarea socială.

Când o persoană suferă de depresie, îi poate fi dificil să se angajeze în activități care promovează bunăstarea, cum ar fi exercițiile fizice, alimentația sănătoasă și socializarea. Persoanele care se confruntă cu această afecțiune pot avea, de asemenea, dificultăți în a găsi plăcere în lucrurile de care le-au plăcut cândva.

Pe de altă parte, un sentiment scăzut de bunăstare poate duce și la depresie. Persoanele care se confruntă cu probleme fizice sau emoționale pot avea mai multe șanse de a dezvolta depresie. De exemplu, durerea cronică, luptele financiare și problemele relaționale pot contribui toate la scăderea sentimentului de bine și la un risc crescut de depresie.

Care sunt modalitățile de menținere a unui mod sănătos de gândire?

Există multe activități diferite care pot îmbunătăți starea generală a unei persoane, iar printre cele mai eficiente sunt:

1.  Exercițiile regulate

Mișcarea este unul dintre cele mai importante lucruri care poate fi realizat pentru sporirea stării de bine. Activitatea fizică regulată poate ajuta la reducerea riscului de boli cronice, cele mai întâlnite fiind bolile de inimă, diabetul și obezitatea. De asemenea, poate îmbunătăți sănătatea mintală, reducând simptomele de depresie și anxietate. De cele mai multe ori anxietatea reprezintă o emoție normală, care nu ridică semne de întrebare. Totuși, atunci când o persoană are în mod regulat simptome de anxietate și nu reușește să iasă repede din această stare, acest nivel poate deveni cronic și totodată diagnosticat ca o tulburare de anxietate. Tulburările de anxietate formează o categorie de afecțiuni de sănătate mintală și cuprind o serie de tulburări, inclusiv fobiile sau atacurile de panică. Simptomele anxietății pot include neliniște, oboseală, dificultăți de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară și tulburări de somn. Există multe tipuri diferite de exerciții care pot fi benefice, precum antrenamentele de forță și yoga. Pentru a obține cele mai multe rezultate, adulții ar trebui să aibă parte de cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate cu intensitate viguroasă în fiecare săptămână, urmate de activități de întărire musculară în cel puțin 2 zile pe săptămână.

2.  Alimentația sănătoasă

O dietă sănătoasă este, de asemenea, esențială pentru bunăstarea organismului. O dietă bine echilibrată ar trebui să includă o varietate de fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Este important să se limiteze alimentele procesate și bogate în calorii, băuturile bogate în zahăr și alcoolul. O dietă bazată pe alimente sănătoase poate contribui la menținerea unei greutăți sănătoase și la îmbunătățirea nivelului de energie din corp.

3.  Somnul

Asigurarea unui număr suficient de ore de somn este, de asemenea, crucială pentru o stare de bine. Pentru un adult se recomandă între 7 și 9 ore de somn. Lipsa somnului poate duce la o varietate de probleme de sănătate, inclusiv obezitate, diabet și boli de inimă. De asemenea, poate afecta sănătatea mintală, ducând la simptome de depresie și anxietate. Pentru a îmbunătăți somnul, este important să stabiliți un program regulat de somn, să evitați cofeina și electronicele înainte de culcare și să creați un mediu de somn confortabil.

4.  Gestionarea stresului

Gestionarea stresului este o acțiune care influențează bunăstarea. Stresul poate afecta atât sănătatea fizică, cât și cea mentală, ducând la o varietate de probleme de sănătate. Pentru a gestiona stresul, este important să se găsească mecanisme sănătoase de adaptare la diferite situații, cum ar fi exercițiile de respirație, yoga, meditația sau consultarea unui terapeut.

Alte activități care pot îmbunătăți bunăstarea includ petrecerea timpului în natură, acțiunile de voluntariat și socializarea cu persoanele apropiate, cum ar fi prietenii și familia.

S-a demonstrat că petrecerea timpului în natură are un efect pozitiv asupra sănătății mintale. Natura poate oferi un sentiment de calm și liniște, ajutând la reducerea simptomelor de stres și depresie. Activități precum drumeții, camping ori grădinărit pot fi o modalitate excelentă de a profita de mediul natural.

Practica de a trăi în prezent și de concentrare pe gândurile, sentimentele și împrejurimile actuale reprezintă o modalitate care poate ajuta la reducerea stresului, la îmbunătățirea concentrării și la creșterea conștiinței de sine. Există multe moduri diferite prin care se poate învăța trăirea momentului în prezent, printre care și meditația, yoga și sesiunile de tai chi.

5.  Voluntariatul și relațiile cu persoanele dragi

Acțiunile de voluntariat și socializarea cu alte persoane pot îmbunătăți, de asemenea, bunăstarea. Voluntariatul poate da un sentiment de împlinire, datorită contribuției proprii în susținerea unei cauze. Mai mult, menținerea relațiilor personale cu prietenii și familia poate oferi sprijin și poate îmbunătăți fericirea generală.

Este demn de remarcat faptul că bunăstarea nu este o sarcină unică, este un proces pe tot parcursul vieții, care necesită consecvență și disciplină, precum și activități diferite care pot funcționa pentru diferiți indivizi.

De asemenea, este de reținut că menținerea unui mod bun de gândire poate influența și producția de hormoni asociați cu fericirea, cum ar fi serotonina și dopamina. Acești hormoni joacă un rol cheie în reglarea stării de spirit, iar nivelul suficient al acestora poate ajuta la îmbunătățirea bunăstării generale și la reducerea simptomelor de depresie și anxietate.

În cele din urmă, sensul și scopul vieții contribuie la bunăstarea generală, iar acest lucru poate fi atins prin stabilirea anumitor obiective de atins, angajarea în activități care se aliniază cu valorile cuiva și dezvoltând un sentiment care oferă o anumită direcție vieții.

Există multe modalități de a menține un mod bun de gândire, printre care se află efectuarea de exerciții fizice regulate, adoptarea unei atitudini pozitive, stabilirea unui plan de nutriție sănătos ori practicarea diferitelor activități ce reduc stresul. Toate aceste strategii pot avea efecte pozitive atât asupra sănătății mentale, cât și asupra sănătății fizice și pot influența producția de hormoni asociați cu fericirea, care pot îmbunătăți starea generală de bine.