Cât de periculoasă este dependența digitală?

Social media a devenit o parte integrantă a vieții cotidiene pentru miliarde de oameni din întreaga lume. Cu toate acestea, utilizarea frecventă a acestor platforme digitale are consecințe semnificative asupra sănătății mentale și fizice. Acest articol explorează natura adictivă a social media dintr-o perspectivă neuroștiințifică, evidențiind efectele sale asupra funcționării cognitive, dezvoltării limbajului, procesării emoționale, memoriei de lucru și percepției realității. De asemenea, sunt analizate legăturile între utilizarea social media și apariția tulburărilor mentale precum depresia, anxietatea și singurătatea. 

În era digitală, social media a revoluționat modul în care comunicăm și interacționăm. Cu toate acestea, studiile recente în neuroștiință și psihologie sugerează că utilizarea excesivă a acestor platforme poate avea efecte negative semnificative asupra creierului și a sănătății mentale. Natura adictivă a social media se manifestă atât prin dependența fizică, cât și prin cea psihologică, datorită stimulării repetate a sistemului de recompensă din creier¹.

Mecanismele neurobiologice ale dependenței de social media

Social media acționează asupra creierului prin activarea sistemului dopaminergic, care este responsabil pentru senzațiile de plăcere și recompensă. Fiecare notificare, like sau comentariu stimulează eliberarea de dopamină, creând o buclă de feedback pozitivă care încurajează utilizarea repetată a platformelor².  Această stimulare constantă poate duce la modificări structurale în creier, în special în cortexul prefrontal, regiunea responsabilă pentru funcțiile executive, cum ar fi planificarea și controlul impulsurilor³.

Impactul asupra performanței cognitive

Utilizarea frecventă a social media poate duce la o performanță cognitivă scăzută. Studiile au arătat că expunerea constantă la notificări și informații noi poate afecta atenția și capacitatea de concentrare. De asemenea, s-a observat o micșorare a părții din creier responsabilă cu menținerea atenției, ceea ce poate duce la dificultăți în susținerea concentrării pe sarcini îndelungate⁴. Conform unui studiu realizat de Firth și colab. (2019), utilizarea frecventă a social media este asociată cu o reducere a performanței academice și a memoriei de lucru⁵.

Efectele asupra dezvoltării limbajului și procesării emoționale

Utilizarea excesivă a social media afectează, de asemenea, dezvoltarea limbajului și a capacității de a procesa semnalele emoționale. Comunicarea prin texte scurte și emoticoane poate limita dezvoltarea vocabularului și a abilităților de exprimare complexă⁶.  În plus, interacțiunile online nu oferă aceleași indicii nonverbale ca interacțiunile față în față, ceea ce poate afecta înțelegerea și interpretarea corectă a emoțiilor celorlalți⁷. Un studiu realizat de Underwood și Ehrenreich (2017) subliniază că adolescenții care petrec mai mult timp pe social media au o abilitate redusă de a recunoaște și interpreta corect emoțiile altor persoane⁸.

Social media și memoria de lucru

Capacitatea memoriei de lucru, sau memoria pe termen scurt este esențială pentru procesarea informațiilor și luarea deciziilor. Utilizarea excesivă a social media poate suprasolicita această funcție, reducând eficiența și capacitatea de a reține și procesa informații noi⁹. Studiile sugerează că multitasking-ul digital, cum ar fi navigarea între diferite platforme de social media, poate reduce performanța memoriei de lucru și poate duce la oboseală cognitivă¹⁰.

Consecințele psihologice: depresia, anxietatea și singurătatea

Există o legătură puternică între utilizarea intensă a social media și creșterea incidenței depresiei, anxietății și singurătății¹¹.  Social media prezintă adesea o viziune distorsionată a realității, în care utilizatorii afișează doar cele mai bune aspecte ale vieții lor. Această comparație constantă cu imaginile ideale postate online poate crea așteptări nerealiste și un sentiment de inadecvare, conducând la scăderea stimei de sine și la apariția tulburărilor emoționale¹².

Percepțiile distorsionate și fenomenul de multifrenie

Utilizarea continuă a social media poate influența percepțiile individuale asupra realității, un fenomen cunoscut sub numele de multifrenie¹³.  Conceptul de multifrenie a fost dezvoltat de sociologul Kenneth Gergen, care a subliniat faptul că, în era postmodernă, tehnologia, media și mobilitatea socială au amplificat expunerea indivizilor la diverse puncte de vedere și stiluri de viață. Multifrenia duce la fragmentarea sinelui și la crearea mai multor „eu”-ri, fiecare corespunzând diferitelor contexte sociale, medii culturale sau așteptări externe.

Acesta se referă la capacitatea indivizilor de a-și fragmenta identitatea în funcție de diferitele roluri și imagini prezentate pe platformele digitale¹⁴. Această multiplicare a identităților poate crea confuzie și stres, contribuind la un sentiment general de nesiguranță și inadecvare¹⁵.

Impactul fizic și cortical

Utilizarea frecventă a degetelor pentru a interacționa cu ecranele tactile poate avea efecte asupra cortexului somatosenzorial, regiunea creierului responsabilă pentru procesarea senzațiilor tactile¹⁶.  Studiile sugerează că utilizarea repetată a dispozitivelor digitale poate remodela structura și funcționarea acestei regiuni, influențând percepția și controlul mișcărilor fine ale degetelor¹⁷.

Pași de urmat pentru reducerea adicției de social media

Introspecția și terapia joacă un rol esențial în tratamentul adicțiilor, inclusiv în cazul adicției de social media, care devine din ce în ce mai răspândită în societatea contemporană. Prin introspecție, individul poate identifica și înțelege cauzele profunde ale dependenței, precum și modul în care aceasta afectează viața personală și relațiile interpersonale. 

Terapia, pe de altă parte, oferă un cadru sigur și ghidat de un specialist pentru a explora aceste aspecte și pentru a dezvolta strategii eficiente de gestionare a comportamentului adictiv. Pe platforma MedAtlas, poți găsi o varietate de cabinete de psihoterapie în orașe precum București, Constanța, Iași și altele, fiecare oferind specialiști care pot ajuta în procesul de recuperare. 

Pentru mai multe informații și pentru a accesa lista completă de cabinete psihoterapeutice, vizitează MedAtlas - Psihoterapie.

Conștientizarea propriei dependențe:

• Evaluare personală: Reflectați asupra timpului petrecut pe platformele de social media și asupra efectelor acestuia asupra vieții voastre. Întrebați-vă dacă acest comportament vă îndepărtează de la obiectivele reale și valorile personale.

• Realitatea obiectivă: Înțelegeți diferența dintre realitatea construită pe rețelele sociale și realitatea obiectivă. Imaginile și poveștile de pe social media sunt adesea idealizate și nu reflectă în mod fidel viața reală.

Aplicarea Imperativului Categoric:

• Analiza morală: Gândiți-vă dacă acțiunile voastre pe social media ar putea fi considerate etice dacă ar fi adoptate de toată lumea. De exemplu, dacă toți ar petrece timpul verificând constant feed-urile sociale, cum ar afecta asta bunăstarea generală?

• Responsabilitate: Luați decizii de utilizare a social media care ar putea fi considerate corecte și benefice pentru toată lumea, nu doar pentru satisfacția imediată a propriilor nevoi.

Stabilirea Limitelor:

• Dezvoltarea autocontrolului: Impuneți-vă limite clare pentru timpul petrecut pe social media. Acest lucru poate include setarea unor ore specifice în care să verificați platformele sau utilizarea unor aplicații de gestionare a timpului.

• Determinarea priorităților: Alocați mai mult timp activităților care reflectă realitatea obiectivă și care contribuie la dezvoltarea personală, cum ar fi lectura, sportul, sau petrecerea timpului cu familia și prietenii.

Îmbunătățirea calității interacțiunilor online:

• Comunicare constructivă: Participați la discuții care aduc valoare și care sunt conforme cu principiile etice ale imperativului categoric. Evitați comportamentele care promovează negativismul sau dezinformarea.

• Conținut selectiv: Alegeți să urmăriți și să distribuiți conținut care este informativ, pozitiv și care contribuie la crearea unei comunități online sănătoase.

Integrarea Înțelegerii filosofice în viața cotidiană:

• Practicarea Imperativului Categoric: Înainte de a posta sau interacționa pe social media, întrebați-vă dacă acțiunile voastre pot fi considerate un exemplu de urmat pentru ceilalți și dacă acestea contribuie la binele comun.

• Reflecție continuă: Faceți periodic o autoevaluare a comportamentului online și ajustați-l pentru a se alinia mai bine cu realitatea obiectivă și cu standardele etice.

Concluzii

Social media este un instrument puternic care a schimbat radical modul în care comunicăm și percepem lumea din jurul nostru. Cu toate acestea, utilizarea excesivă a acestor platforme poate avea consecințe negative semnificative asupra sănătății mentale și fizice. 

În fața acestor riscuri, este esențial să conștientizăm și să luăm măsuri pentru a limita utilizarea social media. Autoevaluarea timpului petrecut online, stabilirea unor limite clare și promovarea unei comunicări online constructive sunt doar câțiva pași simpli care pot ajuta la reducerea dependenței digitale.

Pe măsură ce social media continuă să evolueze, este crucial să ne protejăm sănătatea mentală și fizică printr-o utilizare responsabilă și echilibrată a acestor tehnologii. Într-o lume din ce în ce mai conectată digital, să nu uităm să ne reconectăm cu realitatea.

Înțelegerea mecanismelor neurobiologice ale dependenței de social media și a impactului său asupra funcțiilor cognitive și emoționale este esențială pentru dezvoltarea strategiilor de utilizare echilibrată și sănătoasă a acestor tehnologii. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, este important să fim conștienți de riscurile asociate și să promovăm practici de utilizare responsabilă a social media.

Referințe:

1. Young, K. S. (1998). Internet Addiction: The Emergence of a New Clinical Disorder. CyberPsychology & Behavior, 1(3), 237-244.

2. Turel, O., & Bechara, A. (2016). Social networking site use while driving: ADHD and the mediating roles of stress, self-esteem and craving. Frontiers in Psychology, 7, 455.

3. Montag, C., & Reuter, M. (2017). Internet Addiction: Neuroscientific Approaches and Therapeutical Implications Including Smartphone Addiction. Springer International Publishing.

4. Cain, J. (2018). It’s Time to Confront Student Mental Health Issues Associated with Smartphones and Social Media. American Journal of Pharmaceutical Education, 82(7), 6862.

5. Firth, J., Torous, J., & Stubbs, B. (2019). Daily use of social media and psychological distress in adolescents: A prospective cohort study. The Lancet, 6(4), 299-310.

6. Underwood, M. K., & Ehrenreich, S. E. (2017). The power and the pain of adolescents’ digital communication: Cyber victimization and the perils of lurking. American Psychologist, 72(2), 144-158.

7. Nesi, J., & Prinstein, M. J. (2015). Using social media for social comparison and feedback-seeking: Gender and popularity moderate associations with depressive symptoms. Journal of Abnormal Child Psychology, 43(8), 1427-1438.

8. Underwood, M. K., & Ehrenreich, S. E. (2017). ibid.

9. Alloway, T. P., & Alloway, R. G. (2012). The impact of social media on children's working memory. Journal of Education and Developmental Psychology, 2(2), 32-42.

10. Ophir, E., Nass, C., & Wagner, A. D. (2009). Cognitive control in media multitaskers. Proceedings of the National Academy of Sciences, 106(37), 15583-15587.

11. Kross, E., Verduyn, P., Demiralp, E., Park, J., Lee, D. S., Lin, N., ... & Ybarra, O. (2013). Facebook use predicts declines in subjective well-being in young adults. PloS one, 8(8), e69841.

12. Chou, H. T. G., & Edge, N. (2012). “They are happier and having better lives than I am”: The impact of using Facebook on perceptions of others' lives. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 15(2), 117-121.

13. Gergen, K. J. (1991). The saturated self: Dilemmas of identity in contemporary life. Basic Books.

14. ibid.

15. ibid.

16. Langer, N., Pedroni, A., Gianotti, L. R., Hanggi, J., Knoch, D., & Jancke, L. (2015). Functional brain network efficiency predicts intelligence. Human brain mapping, 36(11), 3770-3782.

ibid.