Totul despre bolile copilăriei și cum le identifici

Bolile copilăriei, cunoscute și sub denumirea de boli pediatrice, se referă la o gamă largă de boli care afectează în principal sugarii, copiii și adolescenții. Dacă apariția acestora întârzie în primii ani de viață, nu este exclusă contactarea lor la vârste mai înaintate.

Bolile copilăriei pot fi periculoase pentru adulți

În primul rând, simptomele bolilor din copilărie sunt de obicei mai puțin severe la copii decât la adulți. De exemplu, copiii cu rujeolă au de obicei simptome mai ușoare și o durată mai scurtă a bolii în comparație cu adulții care contractează boala. 

În al doilea rând, copiii care contractează o boală în copilărie pot dezvolta imunitate la acea boală, ceea ce îi poate proteja de apariția bolii în viitor. Acesta este cazul multor cazuri, cum ar fi varicela, rujeola și oreionul. Această imunitate oferă protecție pe termen lung împotriva bolii, putând chiar să dureze toată viața.

În cele din urmă, atunci când un copil contactează o boală contagioasă, există o șansă mai mică ca boala să ducă la complicații grave sau la deces. Acest lucru este valabil mai ales pentru boli precum rujeola, care pot provoca complicații grave, cum ar fi pneumonia și encefalita la adulți, dar este mai puțin probabil să facă acest lucru la copii.

Este important de menționat că unele dintre bolile copilăriei sunt prevenite prin vaccinare și este recomandat să se administreze vaccinul împotriva celor mai periculoase, pentru a preveni complicațiile severe și decesul.

Principalele boli ale copilăriei

1.      Rujeola

Rujeola, este o infecție virală extrem de contagioasă care afectează în primul rând sistemul respirator. Virusul se răspândește prin aer atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, dar și prin atingerea unei suprafețe sau a unui obiect contaminat și apoi atingerea gurii, nasului sau a ochilor.

Virusul rujeolei este un membru al familiei paramixovirusurilor. Acest virus este foarte contagios și se poate răspândi cu ușurință de la o persoană la alta. Virusul pătrunde în organism prin nas sau gură și apoi călătorește la ganglionii limfatici, unde se înmulțește și se răspândește în alte părți ale corpului.

Simptomele rujeolei apar de obicei la aproximativ 7 până la 14 zile după ce o persoană este infectată. Simptomele inițiale includ febră, tuse, nas care curge, urmat de ochi roșii și lăcrimați. Aceste simptome sunt de obicei urmate de o erupție cutanată care începe de obicei pe față și se extinde în restul corpului. Erupția cutanată este de obicei alcătuită din pete mici, roșii, ridicate, care pot fi însoțite de mâncărime. Alte simptome pot include o durere în gât, diaree și ganglioni limfatici umflați. În unele cazuri, rujeola poate provoca și complicații mai grave, cum ar fi pneumonia și encefalita.

Rujeola poate fi prevenită prin intermediul vaccinului ROR (rujeolă, oreion, rubeolă). Acesta este administrat în două doze, prima doză administrată de obicei la vârsta de 12 până la 15 luni și a doua doză administrată la vârsta de 4 până la 6 ani. Vaccinul ROR este extrem de eficient și se estimează că este de aproximativ 97% eficient în prevenirea rujeolei după două doze.

Tratamentul rujeolei implică în primul rând ameliorarea simptomelor. Aceasta poate include administrarea de analgezice fără prescripție medicală pentru a reduce febra și a ameliora durerile corporale. De asemenea, este important să se asigure că persoana este suficient de hidratată. În unele cazuri severe poate fi necesară spitalizarea.

2.      Rubeola

Rubeola este o infecție virală foarte contagioasă, cauzată de virusul rubeolei. Rubeola este cel mai frecvent contractată de copii și adulți tineri.

Simptomele rubeolei apar de obicei la 14 până la 21 de zile după ce o persoană este infectată. Simptomele sunt de obicei ușoare și pot include o febră, o erupție cutanată, ganglioni limfatici umflați și un nas care curge. Erupția este de obicei roz sau roșu deschis și începe pe față înainte de a se răspândi în restul corpului. Erupția cutanată durează de obicei aproximativ trei zile. Alte simptome pot include o durere de cap, dureri și umflături articulare și conjunctivită (ochi roz).

Rubeola poate fi prevenită prin intermediul aceluiași vaccin ROR, care este administrat în două doze. Se estimează că are o eficiență de aproximativ 97% în prevenirea rubeolei după o doză și de aproximativ 98% după două doze.

Tratamentul pentru rubeolă implică în primul rând ameliorarea simptomelor. Aceasta poate include administrarea de analgezice fără prescripție medicală pentru a reduce febra și a calma durerea. Consumul de lichide și odihna suficientă pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea simptomelor. Dacă o persoană are conjunctivită, ar trebui să evite să-și atingă sau să-și frece ochii, pentru a preveni răspândirea infecției.

3.      Varicela

Varicela, este o infecție virală contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zoster. Acest virus se transmite și se răspândește prin aer, în special atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Totodată acesta se poate transmite și prin atingerea unei vezicule de la erupția cutanată de varicelă. Odată ce o persoană a avut varicelă, virusul rămâne latent în organism și se poate reactiva mai târziu în viață sub formă de zona zoster.

Simptomele varicelei apar de obicei la 10 până la 21 de zile după ce o persoană este infectată. Simptomele inițiale includ febră, dureri de cap și oboseală. Aceste simptome sunt de obicei urmate de o erupție cutanată care apare sub formă de pete roșii, care mâncărime, care se transformă în vezicule pline de lichid. Apoi veziculele se formează și se transformă în cruste, care în cele din urmă cad. Erupția cutanată începe de obicei pe față, scalp și trunchi și apoi se extinde în restul corpului. Alte simptome pot include pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale și ganglioni limfatici umflați.

Vaccinul pentru varicelă ajută la prevenirea acestei boli. Vaccinul este administrat în două doze, prima doză administrată de obicei la vârsta de 12 până la 15 luni și a doua doză administrată la vârsta de 4 până la 6 ani. Vaccinul împotriva varicelei este foarte eficient și se estimează că este de aproximativ 85% până la 90% eficient în prevenirea varicelei după o doză și aproximativ 98% eficient după două doze.

Tratamentul pentru varicelă implică în primul rând ameliorarea simptomelor. Aceasta poate include administrarea de analgezice fără prescripție medicală pentru a reduce febra și a ameliora mâncărimea. Loțiunea cu calamină poate fi utilizată pentru a calma mâncărimile. De asemenea, este important să se păstreze veziculele curate și uscate pentru a preveni infecțiile bacteriene secundare. În cazuri rare, pot fi prescrise medicamente antivirale.

4.      Oreion

Oreionul este o infecție foarte contagioasă, care este cauzată de virusul oreionului. Virusul se răspândește prin aer atunci când o persoană infectată tușește sau strănută și se poate răspândi și prin atingerea unei suprafețe sau a unui obiect contaminat și apoi atingerea gurii, nasului sau a ochilor.

Simptomele oreionului apar de obicei la 16 până la 18 zile după ce o persoană este infectată. Cel mai caracteristic simptom este umflarea și sensibilitatea uneia sau mai multor glande salivare, de obicei glandele parotide, care sunt situate în față și sub urechi. Acesta este motivul pentru care oreionul este uneori denumit „maxilar umflat” sau „parotită”. Alte simptome pot include febră, dureri de cap, dureri musculare și oboseală. Unii oameni pot prezenta, de asemenea, pierderea poftei de mâncare, greață și gură uscată. În cazuri rare, oreionul poate provoca complicații mai grave, cum ar fi encefalita, meningita și surditatea.

Oreionul poate fi diagnosticat de către un furnizor de asistență medicală pe baza simptomelor și a unui examen fizic. Se poate face și un test de sânge pentru a confirma diagnosticul.

Oreionul poate fi prevenit prin vaccinarea MMR (rujeolă, oreion și rubeolă). Vaccinul este administrat în două doze, prima doză administrată de obicei la vârsta de 12 până la 15 luni și a doua doză administrată la vârsta de 4 până la 6 ani. Vaccinul ROR este extrem de eficient și se estimează că are o eficiență de aproximativ 88% în prevenirea oreionului după o doză și de aproximativ 78% după două doze.

Tratamentul oreionului implică în primul rând ameliorarea simptomelor. Aceasta poate include administrarea de analgezice fără prescripție medicală pentru a reduce febra și a calma durerea. Consumul în cantități mari de lichide și de alimente moi pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea simptomelor. Dacă o persoană are maxilarul umflat, ar trebui să evite alimentele tari sau crocante care pot fi greu de mestecat.

5.      Eritemul infecțios

Eritemul infecțios, cunoscut și ca a cincea boală, este o infecție virală cauzată de parvovirusul uman B19. Virusul se răspândește prin secreții respiratorii, cum ar fi saliva și mucusul, atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Se poate răspândi și prin transfuzii de sânge, articole partajate sau contact strâns cu o persoană infectată. Infecția este cel mai frecventă la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani, dar poate apărea și la adulți.

Simptomele eritemului infecțios apar de obicei la 4 până la 14 zile după ce o persoană este infectată. Simptomele sunt de obicei ușoare și pot include o febră, o durere de cap, scurgeri nazale și durere în gât. Cel mai caracteristic simptom al eritemului infecțios este o erupție roșie aprinsă care apare pe obraji, dând aspectul de „obraji palmiți”. Erupția se poate extinde și la trunchi, brațe și picioare și poate avea un model dantelat sau reticular. Erupția cutanată durează de obicei aproximativ 1-2 săptămâni.

Este important de reținut că mulți oameni pot fi infectați cu virusul și nu au simptome sau au doar simptome foarte ușoare. Cu toate acestea, dacă persoana este infectată în timpul sarcinii, poate provoca probleme grave fătului, cum ar fi anemie sau chiar moartea acestuia.

Eritemul infecțios poate fi diagnosticat pe baza simptomelor și a unui examen fizic. Se poate face și un test de sânge pentru a confirma diagnosticul.

Nu există un tratament specific pentru eritemul infecțios. De obicei, infecția dispare de la sine în câteva săptămâni. Pot fi luate analgezice fără prescripție medicală pentru a reduce febra și pentru a calma durerea. Este important să se evite contactul strâns cu alte persoane în primele etape ale infecției pentru a preveni răspândirea virusului.

Pentru prevenirea și tratarea bolilor copilăriei, este important ca părinții să se asigure că vaccinurile recomandate sunt administrate copiilor la timp și au parte de controale regulate. De asemenea, părinții ar trebui să-și educe copiii folosind bune practici de igienă. De asemenea, îi pot încuraja să ducă un stil de viață sănătos, cu exerciții regulate, mese echilibrate și odihnă.

Bolile copilăriei reprezintă un grup divers de boli, care pot fi investigate ca minore sau grave. În cazul contactării oricărei boli ale copilăriei, este necesar să se limiteze contactul strâns cu alte persoane în primele etape ale infecției pentru a preveni răspândirea virusului.