Inima este afectată semnificativ de emoțiile pozitive și negative

Inima este un organ complex și în mod evident, vital. Rolul ei este de a pompa sângele în corp, furnizând oxigen și substanțe nutritive diferitelor organe și țesuturi. Fiind un organ atât de important, trebuie să ne îngrijim inima cu atenție. Pe lângă o bunăstare fizică mai este nevoie și de o bunăstare psihică, emoțiile noastre pot afecta inima semnificativ. Ca ființe umane, experimentăm o gamă largă de emoții, unele pozitive și altele negative. Trebuie să aruncăm o privire mai atentă asupra modului în care diferite emoții ne pot afecta inima.

Iubirea oferă emoții pozitive inimii

Unele dintre cele mai pozitive emoții pe care le poate experimenta omul sunt dragostea, bucuria și fericirea. Când trăim aceste emoții, creierul eliberează hormoni precum dopamina, serotonina și oxitocina. Acești hormoni creează un sentiment de bucurie și plăcere ce influențează în mod pozitiv sănătatea inimii noastre. 

Rolul cheie al hormonilor pentru organism

Dopamina este un neurotransmițător, care joacă un rol cheie în motivație, fiind asociat cu sentimente de fericire, plăcere și euforie. Dopamina este produsă în mai multe părți ale creierului și este implicată într-o varietate de funcții, inclusiv mișcarea, cogniția și reglarea emoțiilor.

Serotonina este un alt neurotransmițător care joacă un rol cheie în reglarea dispoziției, a apetitului și a somnului. Este adesea numit „hormonul fericirii”. 

Oxitocina este un hormon produs de hipotalamus, fiind eliberat de glanda pituitară. Este adesea numit „hormonul iubirii” deoarece este asociat cu sentimente de atașament și legături sociale. Oxitocina este eliberată ca răspuns la interacțiunile sociale pozitive, cum ar fi îmbrățișările, sărutul și actul sexual. Este, de asemenea, implicat în legătura dintre mamă și copil, lactație și naștere.

Relaxarea reduce riscul de boli de inimă

Când o persoană se simte relaxată, ritmul cardiac  încetinește, iar tensiunea arterială scade, ceea ce reduce riscul de boli de inimă. Un studiu pe termen lung realizat de Școala de Sănătate Publică de la Harvard a constatat că pentru persoanele fericite, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare scade. 

Pe de altă parte, lipsa iubirii și a fericirii poate avea un impact negativ asupra inimii. Persoanele care sunt deprimate, anxioase sau singure au niveluri mai ridicate de cortizol, un hormon de stres, în sânge. Acest hormon crește șansele de hipertensiune arterială și alte boli cardiace.

Furia și stresul au impact negativ asupra inimii

Furia este o emoție umană naturală și comună, care poate afecta diferite părți ale corpului nostru, inclusiv inima. Când simțim furie, corpul nostru reacționează prin creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și eliberează hormoni de stres, precum adrenalina și cortizolul.

Cortizolul este un hormon produs de glanda suprarenală ca răspuns la stres. Cortizolul ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge, a tensiunii arteriale și a funcției imunitare. Când nivelurile de cortizol sunt cronic ridicate, acestea poate duce la apariția anxietății, depresiei și afectează negativ sistemul imunitar. 

Episoadele repetate de furie pot duce la o creștere a factorilor de risc pentru boli de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, glicemia crescută și colesterolul crescut. De asemenea, izbucnirile de furie pot declanșa atacuri de cord, în special la persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente.

În plus, furia ne poate afecta bunăstarea mentală și emoțională, provocând stres și influențând negativ relațiile noastre cu celelalte persoane. Este important să găsim modalități sănătoase de a gestiona și de a face față furiei, deoarece cortizolul dăunează vaselor de sânge din inimă, făcându-le mai predispuse la deteriorare și inflamație.

Frica duce la creșterea ritmului cardiac 

Frica nu este doar un sentiment negativ, în anumite situații ne poate salva viața. În trecut, frica era sentimentul ce împingea omul preistoric să scape din situațiile periculoase și să fugă spre adăpost. Totuși, când aceasta scapă de sub control inima e în pericol. Frica duce la creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a respirației rapide. Adrenalina ce este prezentă odată cu frica poate afecta semnificativ inima, ducând la bătăi neregulate ale inimii sau la palpitații.

Sentimentul de frică și stres constant poate duce la probleme cronice de sănătate, cum ar fi boli de inimă, depresie, anxietate și alte afecțiuni, inclusiv risc crescut de atac de cord sau accident vascular cerebral.

Mai mult, frica poate afecta negativ bunăstarea emoțională a unei persoane, făcându-l paralizat sau distorsionat emoțional, afectându-i productivitatea și viața socială.

Cu toate acestea, nu toate formele de frică au impact negativ. Atunci când este experimentată în mod corespunzător, frica poate ajuta oamenii în evaluarea riscurilor și luarea deciziilor. Aceasta îi poate motiva pe indivizi să ia măsuri și să facă schimbări în viața lor, pentru a evita daune suplimentare.

Tristețea poate avea efecte psihologice asupra inimii

Tristețea este o stare emoțională caracterizată prin sentimente de dezamăgire și deznădejde. Aceasta poate fi cauzată de o varietate de factori, cum ar fi o pierderea cuiva drag, o respingere sau un eșec și este o emoție umană normală, pe care toată lumea o are la un moment dat în viață.

Când o persoană este tristă, inima sa poate fi afectată în mai multe moduri. De exemplu, tristețea, precum stresul, poate duce la creșterea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și a nivelurilor de cortizol, ceea ce poate pune o presiune suplimentară asupra inimii și poate crește riscul de boli de inimă.

Pe lângă efectele fizice, tristețea poate avea și efecte psihologice asupra inimii. De exemplu, studiile au arătat că persoanele care se confruntă cu tristețe cronică sau depresie pot avea mai multe șanse de a dezvolta boli de inimă, decât cei care nu au. Acest lucru se poate datora datorită faptului că depresia și alte emoții negative pot duce la alegeri nesănătoase ca și stil de viață, cum ar fi fumatul și alimentația necorespunzătoare.

În general, deși tristețea este o emoție umană normală, poate avea efecte negative asupra inimii, dacă nu este gestionată corespunzător. Dacă vă confruntați cu tristețe persistentă sau alte emoții negative, este important să solicitați ajutor de la un profesionist în sănătatea mintală, pentru a face față și pentru a vă îmbunătăți bunăstarea generală.

Prin urmare, este esențial să fim atenți la emoțiile noastre și să ne străduim să le controlăm pentru a ne asigura că le aprofundăm pe cele pozitive și le limităm pe cele negative. Practicarea tehnicilor eficiente de gestionare a stresului poate reduce stresul și efectele lui dăunătoare asupra inimii. Este crucial să avem grijă de sănătatea noastră fizică și mentală pentru a ne proteja inimile și pentru a trăi o viață mai sănătoasă, mai fericită și mai împlinită.