Combaterea adicției și compulsiilor în relații

Adicția și compulsiile în relații sunt fenomene complexe care pot lăsa răni profunde și durabile în viața emoțională și psihologică a unei persoane. În relațiile dezechilibrate sau toxice, aceste adicții nu se limitează la substanțe, ci implică dependența emoțională de partener, chiar și în contextul unor abuzuri evidente. Ele afectează profund sănătatea mintală și emoțională și pot conduce la tulburări severe, cum ar fi stresul posttraumatic complex (C-PTSD).

Acest articol se concentrează pe procesul de vindecare și oferă un ghid detaliat care acoperă toate etapele necesare pentru a identifica, combate și depăși aceste tipare toxice. Scopul este de a ajuta cititorii să-și păstreze autonomia emoțională și să mențină relații sănătoase în viitor.

De ce este importantă autoevaluarea emoțională?

Recunoașterea modului în care o relație influențează starea noastră emoțională este primul pas spre vindecare. Acest proces de introspecție implică o analiză profundă a sentimentelor trăite în relație. În relațiile caracterizate de abuz și dependență emoțională, sentimentele negative precum frica, anxietatea și nesiguranța devin predominante, iar acestea perturbă gândirea rațională.

Autoevaluarea emoțională implică:

• Recunoașterea frecvenței emoțiilor negative: Cât de des simțim teamă sau neliniște în relație.
• Analiza autenticității momentelor pozitive: Întrebarea dacă fericirea din relație este reală sau doar o manipulare.
• Identificarea disonanței cognitive: Contradicțiile între ceea ce simțim și ceea ce gândim despre partener.

Dr. Judith Herman, în lucrarea sa din 1992 despre trauma psihologică, subliniază că înțelegerea modului în care emoțiile noastre sunt influențate de trauma din relații este un element esențial pentru a rupe ciclul dizarmonios.

Dezechilibrul din relațiile abuzive 

Un aspect definitoriu al relațiilor abuzive este dezechilibrul de putere, unde un partener îl domină în mod disproporționat pe celălalt. Relațiile sănătoase se bazează pe egalitate, respect reciproc și capacitatea fiecăruia de a-și exprima nevoile și dorințele. În schimb, în relațiile abuzive, acest echilibru este rupt, iar controlul asupra deciziilor și comportamentelor este impus unilateral.

Semne ale dezechilibrului de putere:

• Decizii unilaterale: Un partener ia toate deciziile majore, fără a consulta pe celălalt.

• Restricționarea libertății: Controlul excesiv asupra activităților și contactelor sociale ale victimei.

• Subminarea autonomiei: Critica constantă care erodează încrederea în sine a victimei.

Cercetătorul Bessel Van der Kolk (2014) subliniază că dezechilibrul de putere afectează capacitatea emoțională de auto-reglare, creând o dinamică distructivă în relație.

Cum poți să gestionezi conflictul

Conflictele fac parte din orice relație, dar modul în care acestea sunt gestionate poate diferenția o relație sănătoasă de una toxică. În relațiile echilibrate, conflictele sunt rezolvate prin respect, ascultare activă și empatie.

Într-o relație dezechilibrată, conflictele sunt deseori cauzate de impunerea voinței dincolo de limitele celuilalt, un partener încearcă să domine discuțiile, deciziile și încearcă să-și impună constant voința. Stabilirea unor limite clare și sănătoase este esențială pentru protejarea sănătății emoționale a victimei.

Trauma din relațiile abuzive

Trauma cauzată de o relație abuzivă este adesea profundă și se manifestă sub diverse forme, inclusiv prin simptome de stres posttraumatic complex (C-PTSD). Simptomele pot include anxietate severă, flashback-uri, probleme de concentrare și o profundă lipsă de încredere în sine.

Adicția emoțională

Unele persoane pot dezvolta o adicție emoțională extrem de puternică față de una sau mai multe persoane, ceea ce produce stări alternante de plăcere și disconfort. Această dependență este întărită de dinamica relației sau ideații și scenarii mintale.

Pentru mai multe informații despre tratamentul adicției și pentru a accesa lista completă de cabinete psihoterapeutice, vizitează MedAtlas - Psihoterapie.

Gestionarea dependenței față de partener

Combaterea dependenței emoționale față de o altă persoană începe prin recunoașterea faptului că starea ta de bine nu trebuie să fie dependentă de cineva din exterior. Primul pas este să îți redobândești autonomia emoțională, lucru care presupune dezvoltarea unui sentiment de valoare și încredere în sine, independent de validarea din partea celorlalți. În acest sens, explorarea propriilor interese, hobby-uri și obiective personale te poate ajuta să te reconectezi cu tine însuți și să îți clădești un echilibru interior, reducând nevoia de sprijin constant din partea altei persoane.

Un alt aspect important în combaterea dependenței emoționale este dezvoltarea unor relații sănătoase și echilibrate. Acest lucru înseamnă să înveți să comunici nevoile tale într-un mod asertiv, să accepți limitele celuilalt și să înțelegi că nimeni nu poate fi responsabil pentru fericirea ta. Terapia poate fi de ajutor pentru a conștientiza tiparele de comportament nesănătoase și pentru a-ți dezvolta mecanisme de coping eficiente. Cultivarea unei rețele de sprijin diversificate, formată din prieteni, familie și activități independente, te poate ajuta să îți menții autonomia și să te simți mai puțin vulnerabil în relațiile tale.

Gestionarea relației cu adicție emoțională

Gestionarea unei situații în care o persoană dezvoltă o dependență emoțională față de tine necesită sensibilitate și empatie. În primul rând, este important să recunoști semnele de codependență sau atașament nesănătos. Persoana poate manifesta nevoia constantă de validare, sprijin emoțional excesiv sau lipsa independenței în luarea deciziilor. În această fază, este esențial să clarifici limitele sănătoase într-o manieră calmă și respectuoasă. Explică-i că, deși îți pasă de bunăstarea sa, fiecare persoană trebuie să învețe să își gestioneze emoțiile și problemele de sine stătător. Limitele sănătoase ajută la protejarea ambelor părți și promovează o relație mai echilibrată.

În al doilea rând, încurajează persoana să caute sprijin extern. Recomandă-i să discute cu un terapeut sau un consilier pentru a lucra la dezvoltarea unor mecanisme de gestionare emoțională și a-și recăpăta autonomia. În același timp, evită să devii salvatorul ei, deoarece acest lucru poate perpetua dependența. Ajut-o să înțeleagă că propria ei creștere și evoluție emoțională sunt vitale pentru sănătatea sa mintală și relațională. În final, menține o comunicare deschisă și respectuoasă, astfel încât să poți sprijini persoana fără să preiei responsabilitatea pentru fericirea sau echilibrul ei emoțional.

Distanțarea graduală este o metodă delicată și eficientă de a gestiona o situație de dependență emoțională, fără a provoca șocuri bruște sau suferință majoră. Acest proces presupune reducerea treptată a interacțiunilor și a disponibilității, oferind în același timp persoanei dependente șansa de a-și dezvolta propriile resurse emoționale și mecanisme de coping. Începe prin a stabili limite clare și consistente, explicând că este important ca fiecare să aibă spațiul necesar pentru dezvoltare personală.

Factori care mențin adicția emoțională:

Ciclul recompensă-pedeapsă: Alternarea abuzului cu momente de afecțiune creează o dependență toxică.

• Frica de abandon: Teama că părăsirea relației va duce la suferință mai mare.
• Dependența de validare: Nevoia constantă de aprobare din exterior.
• Gândurile obsesive: Ruminarea, ideeația și dependența emoțională sunt interconectate într-un cerc vicios, în care gândurile obsesive alimentează suferința emoțională, menținând individul captiv într-o nevoie constantă de validare și confort emoțional din partea altora.
• Dezechilibrul ego-ului și adicția: Concepte interconectate care influențează profund sănătatea mentală și comportamentul unei persoane.
  

Metode de vindecare prin terapie

Terapia cognitiv-comportamentală

Una dintre cele mai eficiente metode de terapie pentru persoanele afectate este Terapia cognitiv-comportamentală.. Aceasta ajută persoanele să identifice tiparele de gândire distructive și să dezvolte strategii eficiente de gestionare a stresului.

Teama de abandon și tendința de control sunt două mecanisme psihologice care pot duce la auto-sabotaj în relațiile inter-umane. Persoanele care se tem de abandon tind să fie hipersensibile la orice semn de distanțare emoțională sau respingere, ceea ce poate provoca reacții exagerate, de la gelozie până la izolare emoțională. 

Pentru a preveni acest abandon mental, ele pot încerca să controleze partenerul sau dinamica relației, impunând limite stricte sau încercând să manipuleze comportamentele celuilalt. Însă, această tendință de control nu face decât să sufoce relațiile, creând tensiuni și distanțare reală, ceea ce poate să ducă, în final, la exact ceea ce se temeau: pierderea conexiunii. Astfel, teama de abandon și nevoia de control creează un ciclu vicios care poate submina încrederea și stabilitatea unei relații sănătoase.

Pe MedAtlas, utilizatorii pot accesa o gamă diversificată de servicii de sprijin de la centre de terapie alternativă disponibile aici, la unități de psihoterapie și psihiatrie. Platforma oferă astfel resurse esențiale pentru oricine caută soluții personalizate în sprijinul sănătății și bunăstării personale.

Terapia prin expunere

Această tehnică implică expunerea controlată la amintirile sau situațiile dureroase pentru a diminua reacțiile emoționale intense. Prin desensibilizare progresivă, persoanele învață să își gestioneze simptomele de stres posttraumatic.

Grupurile de suport

Grupurile de suport oferă un spațiu sigur unde victimele pot împărtăși experiențele și pot învăța din experiențele altora. Aceste grupuri oferă și sprijin emoțional esențial pentru procesul de vindecare.

Reconstrucția identității după o relație toxică

Procesul de vindecare implică și reconstrucția identității. După ieșirea dintr-o relație dezechilibrată sau chiar mai rău toxică, persoanele pot simți că și-au pierdut sensul de sine. Activități precum explorarea unor noi hobby-uri și construirea de relații sănătoase sunt esențiale pentru restaurarea încrederii în sine.

Combaterea adicției și sporirea stimei de sine pot fi direct influențate de cultivarea pasiunilor și stabilirea unor obiective de viață pe termen mediu și lung. Atunci când o persoană își canalizează energia spre activități care îi aduc împlinire și satisfacție, dependențele pot fi mai ușor de gestionat, deoarece focusul se mută de la comportamentele dăunătoare la realizări constructive. 

Pasiunile oferă un sentiment de scop și contribuie la îmbunătățirea stimei de sine, deoarece succesul și progresul în acele domenii întăresc încrederea în propriile abilități. 

Prevenirea recidivelor

Pentru a evita recidiva în relații dezechilibrate, persoanele trebuie să fie conștiente de semnalele de avertizare și să stabilească granițe ferme în noile relații. În relații, limitele sunt esențiale pentru a menține un echilibru sănătos între parteneri. Ele ajută la definirea clară a spațiului personal, a nevoilor și a așteptărilor fiecărei persoane. Fără limite, relațiile pot deveni sufocante sau dezechilibrate, iar unele persoane pot simți că nu au suficientă libertate sau respect. 

Concluzie

Adicțiile și compulsiile din relații sunt simptome ale unor dinamici de putere dezechilibrate, care pot distruge încrederea și sănătatea emoțională a unei persoane. Procesul de vindecare implică o combinație de introspecție, terapie, suport social și auto-compasiune. De asemenea, este important să înveți să identifici semnalele de avertizare ale relațiilor dezechilibrate sau relațiile toxice și să construiești o viață bazată pe echilibru  emoțional, autonomie, respect reciproc și dezvoltare durabilă.

Referințe:

• Herman, J. L. (1992). Trauma and Recovery. Basic Books.

• Van der Kolk, B. A. (2014). The Body Keeps the Score: Brain, Mind, and Body in the Healing of Trauma. Viking.

• Courtois, C. A., & Ford, J. D. (2009). Treating Complex Traumatic Stress Disorders: An Evidence-Based Guide. The Guilford Press.