Într-o lume tot mai preocupată de productivitate, energia noastră zilnică a devenit esențială. Dar ce se întâmplă când, în ciuda unui program aparent regulat de somn, te trezești epuizat, confuz sau iritat? Mulți dintre noi pun asta pe seama stresului sau a unui „somn prost”, fără să bănuiască o problemă medicală ascunsă și gravă: apneea în somn.
Ce este, de fapt, apneea în somn?
Apneea în somn este o tulburare respiratorie cronică, caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului. Aceste opriri pot dura de la câteva secunde la mai mult de un minut și pot apărea de zeci până la sute de ori într-o singură noapte. De cele mai multe ori, persoana afectată nu realizează că aceste episoade au loc, însă corpul resimte profund lipsa de oxigen și fragmentarea somnului profund.
Există trei forme principale de apnee: apneea obstructivă (cea mai frecventă), apneea centrală (în care creierul nu mai trimite semnalele necesare pentru respirație), și apneea mixtă, o combinație a celor două.
Cum se manifestă?
Semnele nu sunt întotdeauna evidente, dar efectele pe termen lung sunt clare. Sforăitul puternic și întrerupt, trezirile bruște cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale, gura uscată dimineața, și senzația de epuizare constantă sunt printre cele mai frecvente semnale de alarmă.
Somnolența excesivă în timpul zilei – care poate duce la scăderea randamentului la muncă, iritabilitate, chiar și risc crescut de accidente – este un alt indicator important. Apneea afectează inclusiv starea emoțională, favorizând anxietatea, depresia și dificultățile de concentrare.
De ce apare și cine este la risc?
Apneea în somn poate afecta pe oricine, însă există factori care cresc riscul. Persoanele supraponderale sau obeze, bărbații trecuți de 40 de ani, fumătorii și cei care consumă frecvent alcool sunt printre cei mai vulnerabili. De asemenea, problemele structurale ale nasului și gâtului – cum ar fi deviația de sept sau hipertrofia amigdalelor – pot contribui la blocarea căilor aeriene în timpul somnului.
În plus, apneea poate apărea și la copii, în special dacă au amigdale mărite sau adenoide inflamate.
Cum se stabilește diagnosticul?
Primul pas este conștientizarea simptomelor și o discuție sinceră cu medicul de familie. Acesta poate recomanda un consult la un specialist pneumolog, ORL-ist sau în medicina somnului. Diagnosticul se stabilește, în cele mai multe cazuri, prin polisomnografie, un test realizat într-un centru specializat, care monitorizează în detaliu somnul, respirația, activitatea cerebrală și nivelul de oxigen din sânge.
În unele cazuri, medicul poate indica o versiune simplificată a acestui test, care se poate efectua acasă, cu un dispozitiv portabil.
Ce complicații poate provoca?
Netratată, apneea în somn poate avea consecințe grave asupra sănătății. Lipsa oxigenării corecte a organismului în timpul somnului afectează inima, crescând riscul de hipertensiune arterială, infarct, accident vascular cerebral și aritmii cardiace. De asemenea, poate duce la diabet de tip 2, disfuncții sexuale și chiar probleme cognitive pe termen lung.
Ce soluții de tratament există?
Tratamentul se adaptează în funcție de severitatea tulburării și de cauzele individuale. În formele ușoare, schimbările în stilul de viață pot avea un impact semnificativ. Pierderea în greutate, evitarea alcoolului, reducerea fumatului și dormitul pe o parte sunt recomandări de bază.
Pentru formele moderate sau severe, cel mai eficient tratament este utilizarea unui aparat CPAP (Continuous Positive Airway Pressure), care menține căile aeriene deschise printr-un flux constant de aer. Deși la început poate părea incomod, pacienții care îl folosesc corect raportează o îmbunătățire semnificativă a calității vieții.
În anumite situații, sunt recomandate dispozitive orale, realizate de stomatologi specializați, care repoziționează mandibula pentru a menține căile aeriene deschise în timpul somnului. În cazurile cu probleme anatomice evidente, poate fi necesară intervenția chirurgicală, cum ar fi reducerea amigdalelor sau corectarea septului nazal.
La cine să apelezi dacă suferi de apnee în somn?
Apneea în somn este o afecțiune complexă care poate necesita mai multe tipuri de specialiști, în funcție de gravitatea și cauzele problemei. Iată cine te poate ajuta și cum:
1. Medicul de familie – Primul pas
Medicul de familie este, de obicei, primul specialist la care te vei adresa. Acesta va evalua simptomele tale și va discuta istoricul tău medical. Dacă bănuiesti că suferi de apnee în somn, medicul de familie te poate ghida către un specialist adecvat. În unele cazuri, medicul poate oferi recomandări de prim-ajutor, cum ar fi modificarea stilului de viață (slăbit, renunțat la fumat, evitarea alcoolului etc.).
2. Pneumologul – Specialistul în probleme respiratorii
Pneumologul este medicul care se ocupă cu afecțiunile sistemului respirator și este esențial pentru diagnosticarea apneei în somn. Acesta va analiza rezultatele testului polisomnografiei (un test de somn) și va evalua severitatea afecțiunii tale. Pneumologul va discuta opțiunile de tratament, care pot include terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) sau alte soluții respiratorii.
3. Medic ORL (Otorinolaringolog) – Când apneea are cauze anatomice
Dacă apneea este cauzată de obstrucția căilor aeriene superioare (de exemplu, prin mărirea amigdalelor sau a adenoidelor, deviația de sept nazal sau alte anomalii structurale), vei fi trimis la un medic ORL-ist. Acesta poate recomanda investigații suplimentare pentru a identifica cauza exactă a obstrucției și poate recomanda un tratament chirurgical, în funcție de caz. Intervențiile chirurgicale cele mai frecvente sunt:
Reducerea sau îndepărtarea amigdalelor (amigdalectomie): Aceasta este o opțiune pentru persoanele care au amigdalite mari care blochează căile aeriene.
Corectarea septului nazal (septoplastie): Dacă apneea în somn este cauzată de un sept nazal deviat, acest tip de chirurgie poate ajuta la deschiderea căilor nazale și la îmbunătățirea respirației.
4. Specialistul în medicina somnului – Evaluare complexă a somnului
Dacă apneea în somn este severă sau nu poate fi controlată prin alte metode, specialistul în medicina somnului poate fi necesar. Acesta este un medic cu experiență în diagnosticul și tratamentul tulburărilor de somn. Specialiștii în somnologie sunt adesea implicați în gestionarea pacienților care necesită monitorizare avansată a somnului (polisomnografie) și în ajustarea tratamentelor pentru apneea în somn, inclusiv administrarea de dispozitive CPAP, aparate de respirație sau dispozitive orale.
5. Stomatologul specializat în somnologie – Dispozitive orale
Pentru persoanele care nu pot tolera un aparat CPAP sau care au apnee ușoară până la moderată, stomatologul poate ajuta cu dispozitive orale personalizate. Acestea sunt aparate care repoziționează mandibula pentru a menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. Stomatologul va face un plan personalizat pe baza formei și structurii cavității bucale a pacientului și poate colabora cu alți medici pentru a monitoriza eficiența tratamentului.
6. Chirurgul maxilo-facial – În cazurile severe de apnee
În cazuri rare, când apneea în somn este severă și nu poate fi tratată prin metode tradiționale, poate fi necesară o intervenție chirurgicală mai complexă, realizată de un chirurg maxilo-facial. Aceasta poate include proceduri care repoziționează maxilarul și mandibula pentru a îmbunătăți căile aeriene superioare și a reduce episoadele de apnee. Aceste intervenții sunt de obicei recomandate doar în cazuri foarte grave, care nu răspund la tratamentele non-chirurgicale.
Concluzie
Apneea în somn este o afecțiune mult mai comună decât credem, dar și mult subdiagnosticată. Dacă te regăsești în simptomele descrise, nu le ignora. Un diagnostic corect și tratament adecvat îți pot reda energia, claritatea mentală și, mai presus de toate, sănătatea. Somnul de calitate nu este un lux – este o necesitate vitală.
Referințe
- Clinical Practice Guideline for Diagnostic Testing for Adult Obstructive Sleep Apnea
- National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI) – What Is Sleep Apnea?
- World Health Organization (WHO) – Fact Sheets on Noncommunicable Diseases and Sleep
- National Sleep Foundation (NSF) – Sleep Apnea Information