Durerea din zona molarilor de sus poate veni fie de la un dinte, fie de la sinusul maxilar, pentru că rădăcinile acestor dinți stau foarte aproape de podeaua sinusului. Sinuzita dă, de obicei, o durere difuză în mai mulți dinți superiori, care se accentuează când te apleci și vine la pachet cu nas înfundat și secreții. Durerea de cauză dentară este mai bine localizată, reacționează la rece, cald sau mestecat și poate apărea și la dinții de jos. Dacă simptomele sunt pe o singură parte și nu se ameliorează în aproximativ 10 zile, este indicat un consult stomatologic cu radiografie.
Toamna și iarna, odată cu răcelile, mulți pacienți ajung la stomatolog convinși că „îi doare o măsea”, iar alții tratează săptămâni întregi o „sinuzită” care, de fapt, pornește de la un dinte. Confuzia este firească și are o explicație anatomică simplă.
De ce se confundă atât de ușor durerea de dinte cu sinuzita
Sinusul maxilar este o cavitate plină cu aer, situată în osul pomeților, chiar deasupra dinților laterali de sus. Podeaua lui se sprijină pe rădăcinile premolarilor și molarilor superiori, iar nervii care dau sensibilitate acestor dinți trec prin pereții sinusului.
Apropierea este mai mare decât și-ar imagina cineva. Într-un studiu pe tomografii dentare (CBCT) publicat în 2023, vârfurile rădăcinilor molarilor superiori atingeau podeaua sinusului în aproximativ 72% din cazuri și pătrundeau efectiv în sinus în circa 11% din cazuri. Rădăcinile molarului al doilea sunt, de regulă, cele mai apropiate.
Consecința practică: când mucoasa sinusului este inflamată și umflată, presiunea se transmite nervilor dentari, iar creierul „citește” durerea ca venind din dinți. Invers, o infecție de la vârful rădăcinii unui molar se poate extinde în sinus.
Situația de mijloc: sinuzita care pornește de la un dinte
Există și cazuri în care ambele variante sunt adevărate. Sinuzita odontogenă (de cauză dentară) apare atunci când o infecție de la un dinte superior ajunge în sinusul maxilar.
O recenzie a literaturii medicale publicată în 2022 arată că sinuzita odontogenă reprezintă între 10% și 14% din sinuzitele maxilare, unele studii raportând până la 40%. În cazul sinuzitelor care afectează o singură parte, ponderea cauzelor dentare ajunge la aproximativ 75%.
Cele mai frecvente puncte de plecare sunt:
• infecțiile de la vârful rădăcinii (granuloame, chisturi) ale molarilor superiori;
• bolile gingiei cu pierdere osoasă (parodontita);
• complicațiile după extracții, mai ales în zona primului molar.
Semnele care ridică suspiciunea sunt sinuzita pe o singură parte, secreția nazală cu miros neplăcut și episoadele care revin, deși au fost tratate.
Distincția contează pentru că tratamentul diferă. O sinuzită odontogenă nu se rezolvă de obicei doar cu tratament ORL: dacă sursa infecției rămâne în dinte, simptomele tind să revină. Cauza se tratează, după caz, printr-un tratament endodontic al canalelor dintelui, prin tratament parodontal sau, în anumite situații, prin extracție, în paralel cu tratamentul sinusului recomandat de medicul ORL.
Cum se pune diagnosticul
Nu există un test pe care să îl poți face acasă. Diagnosticul corect combină mai mulți pași:
1. Consultul clinic – medicul stomatolog verifică dinții, gingiile și reacția fiecărui dinte la atingere, la rece și la percuție.
2. Investigațiile imagistice – o radiografie dentară retroalveolară sau panoramică arată rădăcinile, osul din jur și, în cazul celei panoramice, și sinusurile maxilare. Pentru situațiile neclare se poate recomanda tomografie CBCT.
3. Evaluarea ORL – când imaginile arată implicarea sinusului, colaborarea dintre stomatolog și medicul ORL permite tratarea ambelor componente.
Ce poți face până la consult
• Hidratează-te și folosește spălături nazale cu ser fiziologic, care pot ameliora congestia.
• Pentru durere, poți lua un analgezic uzual, respectând prospectul sau recomandarea farmacistului.
• Nu începe un tratament cu antibiotice din proprie inițiativă: nu tratează cauza dentară și poate masca simptomele.
• Notează ce declanșează durerea (aplecarea, recele, mestecatul). Aceste detalii îl ajută mult pe medic.
Semne care cer evaluare medicală rapidă
Mergi fără întârziere la medic sau la camera de gardă dacă apar: umflarea obrazului sau a feței, febră, umflare ori roșeață în jurul ochiului, tulburări de vedere, durere de cap intensă sau dificultate la deschiderea gurii.
Întrebări frecvente
Poate sinuzita să provoace durere de dinți?
Da. Inflamația sinusului maxilar poate da durere în molarii și premolarii de sus, de obicei în mai mulți dinți deodată, accentuată la aplecare.
Cât durează durerea de dinți cauzată de sinuzită?
De regulă scade pe măsură ce sinuzita se ameliorează. Dacă durerea persistă după ce nasul s-a desfundat, merită verificat dintele.
Poate o carie sau un dinte infectat să provoace sinuzită?
Da. O infecție la vârful rădăcinii unui dinte superior se poate extinde în sinusul maxilar și poate întreține o sinuzită pe o singură parte.
La ce medic merg mai întâi?
Dacă durerea este într-un dinte precis sau apare la rece și la mestecat, începe cu stomatologul. Dacă predomină simptomele nazale, începe cu medicul de familie sau ORL. Când nu ești sigur, o radiografie dentară poate confirma sau exclude rapid cauza dentară.
Este sigură radiografia dentară?
Radiografiile digitale folosesc doze reduse de radiații, iar medicul recomandă tipul de investigație potrivit situației fiecărui pacient.
Dacă te confrunți cu o durere în zona molarilor de sus și nu știi de unde pornește, echipa de la Clinica Stomatologică Syrodent din București te poate ajuta să afli dacă problema este de natură dentară.





