Inflamarea sinusurilor și riscurile existente

O inflamaţie acută sau cronică, localizată la nivelul învelişului mucos poartă numele unei afecțiuni numite sinuzită.  Sinusurile reprezintă patru “perechi de camere” în care se pot acumula secreții și care pot găzdui inflamații.

Tipuri de sinusuri

Sinusurile responsabile pentru apariția sinuzitei se numesc paranazale și se află situate în jurul ochilor și nasului, în interiorul oaselor craniene. Sinusurile au atât rolul de a proteja căile aeriene, cât și de a amplifica rezonanța vocii, de a regla presiunea intranazală și de a proteja ochii și rădăcinile dentare ale maxilarului de variațiile termice. 

Cele patru tipuri de sinusuri sunt:

• Sinusurile etmoidale - se află situate între ochi

• Sinusurile sfenoidale - localizate în spatele ochilor

• Sinusurile maxilare - se regăsesc sub ochi

• Sinusurile frontale - se află situate deasupra ochilor

Cauzele sinuzitei

Sinuzita poate apărea ca o consecință a :

• unei răceli

• a unei alergii

• a unui blocaj la nivelul sinusurilor

• a poluării

• a fumatului

Alte afecțiuni, cum ar fi alergiile, polipii nazali și infecțiile dentare pot contribui, de asemenea, la durerea și simptomele sinusurilor.

Acumularea de lichid în sinusuri poate determina creșterea germenilor, ceea ce duce la o infecție a sinusurilor. Cele mai frecvente infecții implicate în dezvoltarea sinuzitelor sunt bacteriene (80%) cu germeni precum streptococcus pneumoniae, haemophilus influenzae sau moraxella catarrhalis și mai rar virale cu rinovirusuri, coronavirusuri și virusuri influenzae.

Deși sunt rar implicate în apariția sinuzitelor, nu trebuie uitate infecțiile cu:

• bacterii aerobe (streptococ beta hemolitic, stafilococ auriu, klebsiella)

• bacterii anaerobe (fusobacterii, peptostreptococi, bacteroides)

• fungi (aspergillus)

Simptome specifice

Simptomele sinuzitei seamănă adesea cu cele ale unei răceli. Multe simptome ale infecției sinusurilor sunt comune atât în formele acute, cât și în cele cronice.  

Semnele și simptomele sugestive pentru sinuzită au fost împărțite în 1996, la propunerea lui Lanza și Kennedy, în simptome majore și minore. Astfel, dacă prezentați simptome din cele de mai jos se recomandă un consult medical.

Simptome minore

• Cefalee (durere de cap)

• Halitoză (respirație urât mirositoare)

• Oboseală

• Tuse

• Otalgie ( durere la nivelul urechii, provocată de inflamația acesteia)

• Febră

Simptome majore

• Durere (presiune facială)

• Obstrucție nazală (nas înfundat)

• Rinoree (secreție nazală) purulentă, fie anterioară (care se scurge prin nas) sau posterioară (care se scurge în gât)

• Hiposmie (scăderea mirosului) / anosmie (lipsa mirosului)

• Febră

Tipuri de sinuzită

Osgathorpe și Hedley au făcut o clasificare mai amplă a tipurilor de sinuzită, în funcție de evoluția lor. Aceștia împart sinuzitele în patru forme:

• Sinuzita acută - apare brusc, are o durată de maximum o luna și este, în general, de cauză virală sau bacteriană. Această infecție pe termen scurt este de obicei parte a unei răceli sau a unei alte boli respiratorii. Poate fi cauzată și de o infecție bacteriană (sinuzită bacteriană).

• Sinuzita subacută - se situează între sinuzita acută și cea cronică (evoluție lentă a simptomelor) având o durată de 1-3 luni.

• Sinuzită acută recidivantă - durează cel puțin 7 zile și există 4 sau mai multe episoade de sinuzită acută pe an.

• Sinuzita cronică - are o durată de peste trei luni, este de cauza bacteriană sau fungică și are nevoie de o schemă medicală complexă pentru a se vindeca.

Complicații

Tratarea inadecvată a sinuzitelor bacteriene acute poate duce la diverse complicații precum:

• cronicizarea sinuzitei acute

• extensia infecției și la celelalte sinusuri (polisinuzita → pansinuzita)

• complicații de vecinătate (amigdalită cronică, conjunctivită, traheo-bronșită)

• complicații minore precum chisturi sau mucocele (tumori benigne dezvoltate pe seama mucoasei sinusale, având membrană proprie și conținut mucos)

Lipsa tratamentului de specialitate, mai ales la pacienții cu comorbidități, poate duce la complicații care vă pot pune în pericol viața sau care pot lăsa sechele semnificative precum:

• celulita orbitală sau abcesul orbital - poate afecta nervul optic, ceea ce duce la scăderea acuității vizuale sau chiar la orbire

• osteomielita oaselor plate ale craniului și maxilarului

• meningita

• abces cerebral

• tromboflebita de sinus cavernos - poate duce la orbire

• septicemie

Cum poți preveni riscul de a face sinuzită?

Alimente și suplimente recomandate

Este bine de știut că acest tip de afecțiune se poate preveni. Există numeroase alimente și suplimente care ar putea scădea considerabil riscul apariției unei sinuzite. 

Câteva dintre ele sunt:

• Vitamina C - kiwi, citrice, căpșuni, roșii, ardei gras, broccoli și pătrunjel

• Vitamina D -   cu ajutorul capsulelor sau prin expunerea la soare

• Zincul - stridii, carne de vită, fasole boabe, semințe de dovleac

• Probioticele -  iaurt, chefir, varză murată, castraveți în saramură

Diagnostic

Medicul ORL va efectua o anamneză, apoi va examina zona afectată.  Aceasta va evalua sensibilitatea sinusurilor la atingere și presiune, apoi punctele în care durerea apare. În urma consultului, de obicei, se poate pune destul de ușor un diagnostic, însă uneori poate fi nevoie de mai multe investigații. 

Astfel,  medicul poate solicita:

• Teste imagistice - investigațiile precum CT-ul si RMN-ul sunt extrem de utile în obținerea unei imagini de ansamblu a aspectului sinusurilor și respectiv, a unor eventuale modificări structurale.

• Probe din secrețiile nazale și sinusale - efectuarea culturilor din secreții pentru identificarea cauzei infecției, mai ales în sinuzita bacteriană.

• Endoscopia nazală - cu ajutorul endoscopului cu fibră optică (al camerei), medicul poate vizualiza direct aspectul sinusurilor.

• Alte teste - care pot evalua cauza sinuzitei  (teste alergice).

Tratament

Administrarea de analgezice sau antiinflamatoare reduc durerea și inflamația. Decongestionantele nazale sau spray-urile nazale cu corticosteroizi pot fi de ajutor în reducerea congestiei nazale și inflamarea sinusurilor.

Dacă afecțiunea este cauzată de o infecție bacteriană și este severă sau persistentă, medicul poate prescrie antibiotice ca tratament pentru sinuzită. Chiar dacă simptomele dispar sau se ameliorează este foarte important să urmați schema completă de tratament prescrisă de către medic.

În cazul în care  sinuzita este asociată cu alergii, medicul poate recomanda antihistaminice sau alte medicamente pentru a trata alergiile și pentru a reduce inflamația sinusurilor.