Impactul stresului asupra sănătății pielii

Pielea este unul dintre primele organe afectate de stres. Cel mai mare organ al corpului uman este pielea, iar aceasta reacționează în mod direct atât la stimulii fizici, cât și la stimulii emoționali.

Dacă privim corpul nostru ca un tot unitar, realizăm că există  o conexiune între organe care nu poate fi neglijată. Între sistemul nostru nervos şi piele se formează o legătură foarte strânsă, deoarece viaţa intrauterină este alcătuită din aceeaşi foiţă embrionară.

Cum acționează stresul asupra pielii noastre?

Atunci când sistemul nostru nervos este afectat de stres, în corp se eliberează un hormon de la nivelul glandei suprarenale numit cortizol. În cantităţi mari, acesta duce la îngrăşarea sau uscarea excesivă a pielii.

Cortizolul scade producerea de acid hialuronic la nivelul pielii – cu rol în hidratare şi menţinerii pielii netede, astfel  fiind destabilizată funcția de barieră sau de hidratare a pielii. În acest caz, pielea devine mai permeabilă, având mai mulţi agenţi iritanţi, alergeni, germeni care pot pătrunde şi pot provoca probleme de ordin dermatologic. De altfel, complică afecţiunile preexistente.

Stresul face ca nivelul zahărului din sânge să crească, fapt ce duce la un proces numit glicare, care deteriorează colagenul şi elastina din piele, producând apariţia ridurilor premature.

De asemenea, stresul duce la activarea celulelor imunologice din piele, fenomen ce contribuie la apariţia bolilor autoimune sau la scăderea imunităţii mediată celular cu creşterea riscului de infecţii predominant virale. Din această cauză, poate fi favorizată producerea de infecţii bacteriene sau cu herpesvirus, eczeme, vitiligo, căderea părului (alopecii), distrofii unghiale.

Boli de piele cauzate de stres

Unele boli de piele au cauze genetice, iar altele apar din cauza unor tulburări emoționale. Apariția unor astfel de boli de piele cauzate de stres sau ale unor tulburări care duc la automutilare, este determinată de legătura dintre piele, sistemul nervos și psihicul uman.

Anumite afecțiuni mintale au unele simptome sau complicații de natură dermatologică. Printre acestea se numără: acneea, eczemele, urticaria, alopecia (căderea părului) sau tricotilomania (obsesia unei persoane de a-și smulge părul), la care se adaugă tulburări care duc la automutilare.

Simptome preponderente ale bolilor de piele 

Printre simptomele comune care indică faptul că o persoană ar putea suferi de una sau mai multe boli de piele se numără:

• Bubițe de culoare roșie.

• Erupții dureroase sau care provoacă mâncărimi.

• Piele solzoasă sau aspră.

• Ulcere.

• Răni deschise sau leziuni.

• Pete pe piele.

• Modificări ale culorii sau dimensiunii alunițelor.

• Schimbarea culorii pielii.   

Boli ale pielii declanșate de sistemul nervos 

• Eczemele. Cauza apariției acestei boli de piele nu a fost stabilită, însă se știe faptul că în acest caz stresul agravează problemele legate de erupțiile cutanate.

• Psoriazis. Stresul este un factor important în apariția acestei afecțiuni inflamatorii, reducând nivelul de cortizol din corp, principalul agent anti-inflamator.

• Acneea. Perioadele stresante duc la producerea unei cantități mai mari de cortizol. Acesta face ca glandele din piele să producă mai mult sebum, fapt ce produce acnee.

• Rozaceea. Stresul legat de aspectul fizic duce la extinderea suprafeței afectate de către iritații.

• Ihtioza. În cazul acestei boli de piele, cauzele sunt de natură genetică. Cu toate acestea, stresul poate duce la agravarea simptomelor.

• Vitiligo. Apariția petelor albe, cauzate de distrugerea celulelor care produc pigmenții pielii. Se crede că stresul emoțional este unul dintre factorii declanșatori ai acestei boli.

• Dermatita seboreică. Această afecțiune reprezintă un răspuns inflamator anormal la o ciupercă prezentă pe piele. Și în cazul acestei boli de piele, stresul este unul dintre factorii asociați cu apariția și agravarea simptomelor.

Tratament

Trebuie să știți că anumite boli de piele se pot doar ameliora, nu trata complet. Un aspect semnificativ, atunci când observați anumite schimbări pe piele, este să vă faceți o programare la medicul dermatolog. După o examinare atentă a zonei cu probleme, specialistul vă poate prescrie un tratament adecvat în funcție de simptomele/ afecțiunea pe care o aveți. De asemenea, este bine să nu luați tratament fără să consultați medicul, deoarece acesta poate agrava afecțiunea existentă.

Dacă examinarea medicală nu oferă răspunsuri concludente, atunci medicul specialist poate recomanda efectuarea unor teste precum:

• biopsie - prelevarea unui eșantion de piele pentru a fi examinat sub microscop

• culturi locale -  eșantion piele pentru a testa bacterii, ciuperci sau virusuri

• test de pete cutanate - aplicarea unor cantități mici de substanțe pentru a testa reacțiile alergice pe piele

• examinarea cu lampa Wood cu lumina neagră - folosirea unui fascicul de lumină ultravioletă (UV) pentru a vizualiza mai clar pigmentul pielii

• diascopie - presiune aplicată asupra leziunii cu o lamă de sticlă sau material transparent pentru a vedea dacă pielea își schimbă culoarea

• dermatoscopie - folosirea unui dermatoscop pentru a diagnostica leziunile pielii

• testul Tzanck - examinarea lichidului dintr-o pustulă pentru a verifica existența bolilor herpes simplex sau herpes zoster

Recomandări

Stresul psihologic cauzează apariția unui cerc vicios între anxietate - depresie și manifestările tegumentare de tip inflamator. În prezent, există studii care confirmă incidența crescută a dermatitelor la copiii care provin din medii defavorizate și la adulții care asociază dificultăți de adaptare socială și profesională.

Pentru a combate stresul și în același timp a avea grijă de pielea dumneavoastră este indicat să:

• Consumați minimum doi litri de apă în fiecare zi, conform indicațiilor specialiștilor din domeniul sănătății.

• Aveți un plan alimentar echilibrat, bogat în fructe și legume. Evitați dulciurile,  alcoolul trebuie consumat cu moderație.

• Renunțați la fumat.

• Faceți mișcare în fiecare zi: exerciții de yoga sau o plimbare în parc. Important este să respectați un minimum de 30 de minute de activitate fizică zilnică.