Cum găsim echilibrul dintre știință și spiritualitate?

Asistăm la dezvoltarea rapidă a tehnologiei și a societății, iar oamenii devin tot mai dependenți de tehnologie și norme. Știința s-a dovedit a fi o binefacere pentru umanitate. Standardul de viață și oportunitățile ar fi fost mult mai scăzute fără știință.

Cu toate acestea, stilul modern de viață are și dezavantaje, care te fac să-ți pierzi conexiunea cu tine însuți și cu cei din jur, creând tendința de a neglija aspectele profunde ale trăirii interioare și bucuriei de a trăi miracolul vieții.

Viziunea științifică asupra vieții

Viziunea științifică asupra vieții este, în majoritatea cazurilor, una obiectivă. Se bazează pe fapte. Analiza științifică nu este influențată de interpretări, trăiri sau convingeri personale. Știința ia în considerare lucrurile exterioare și foarte rar lucruri ce țin de sentimentele sau gândurile personale. Viziunea științifică asupra vieții te va face să consideri lucrurile într-un mod detașat, bazat pe fapte și imparțial.

Cum te influențează trăirea interioară

Pe de altă parte, viziunea spirituală este în general una subiectivă. Să-ți simți viața este o trăire subiectivă. Trăirea interioară este influențată de gândurile, sentimentele, opiniile și gusturile individuale. Opiniile nu se bazează pe fapte, ci depind de alegeri și experiențe. Spiritualitatea este experiența ta cu sinele tău. Te ajută să identifici locul și rolul cel mai potrivit pentru armonia sentimentelor și gândurilor tale.

După această scurtă prezentare a celor două viziuni despre viață, să înțelegem impactul lor în viața noastră.

Rolul științei în prezent

Știința influențează în prezent toate activitățile vieții noastre pe toate planurile. Aceasta a îmbunătățit viața de la nivel personal la nivel global. Majoritatea nu ne putem imagina viața fără tehnologie, deoarece existența noastră este sub impactul tehnologiei în fiecare moment. Evoluțiile majore în domeniul medicinei au crescut speranța de viață și-au redus rata mortalității. 

Cu toate acestea, știința ne-a adus și dezavantaje. Prea multă dependență de tehnologie, dispozitive și proceduri ne poate face mecanici și ne putem pierde bucăți din ceea ce suntem în profunzime. Devenim tot mai puțin sensibili la sentimentele, gândurile și trăirile noastre pe măsură ce renunțăm la noi și talentele naturale pentru a ne integra social. De asemenea, înlocuim tot mai des produsele și experiențele naturale cu produse chimice, artificiale care, la rândul lor, ne îndepărtează de rădăcinile simțirilor noastre. Pe lângă acestea, armele, poluarea, dezastrele industriale și pierderea conexiunii profunde între oameni au devenit o amenințare pentru întreaga umanitate și avem responsabilitatea să adresăm provocările cu care ne confruntăm.

Înțelegerea minții 

Este fundamental să construiești o conexiune cu tine însuți. Pentru asta, trebuie să-ți înțelegi mintea și emoțiile. Pentru a construi o conexiune profundă cu corpul tău, este esențial să dedici zilnic timp din rutina ta și să-l petreci în solitudine. Dacă nu ai o conexiune cu tine însuți, nu poți înțelege mesajele minții și corpului tău. Lipsa de înțelegere a propriilor stări îți poate complica viața. Te poate face să te gândești la scenarii, planuri și momente deja trecute, iar în funcție de interpretare poți să faci alegeri eronate dacă permiți influențe nu neapărat benefice.

Pe MedAtlas, utilizatorii pot accesa o gamă diversificată de servicii de sănătate de la centre de terapie alternativă disponibile aici, la unități de psihoterapie și psihiatrie. Platforma oferă astfel resurse esențiale pentru oricine caută soluții personalizate în sprijinul sănătății și bunăstării personale.

Necunoașterea de sine te poate bulversa, poate duce la confuzie și îți poate slăbi capacitatea de a lua orice decizie. Astfel de situații creează stres în viața ta, care poate duce și mai mult la pierderea încrederii în tine și cei din jur. Mintea este deosebit de puternică și nu de puține ori ne poate păcăli și face să alergăm după iluzii sau, din contră, să refuzăm exact lucrurile care ne-ar aduce cele mai mari împliniri. Este esențial să înțelegem că mintea noastră caută constant scop și motivație, chiar și atunci când este vorba de pur hazard, de întâmplare. Acesta este motivul pentru care toate întâmplările din viață par să capete sens privind în trecut, însă, deși ne dorim ca același lucru să fie valabil și pentru viitor, lucrurile stau diferit.

Punctul principal al deciziilor și acțiunilor noastre îl reprezintă sistemul reticular de activare (SRA). Toate simțurile noastre și întreaga percepție a realității sunt procesate prin acest filtru. După cum bine știm, percepția este o experiență subiectivă și este dictată de acest sistem reticular de activare. Atunci când gândim, luăm decizii și acționăm, SRA generează o emoție și transmite informația prin limbaj și comportament. Filtrul reprezentat de SRA poate funcționa în favoarea sau împotriva noastră din cauza unui bias sau a unei erori. Alegerea finală este rezultatul a ceea ce crezi, de percepția ta, de dialogul tău interior. Toate experiențele vieții noastre creează gândurile, simțirile și convingerile noastre.

Prin analiză științifică, tratament și terapie, pot fi tratate sau ameliorate trăsături sau tulburări de personalitate care pot dăuna la nivel personal sau social, contribuind la îmbunătățirea calității vieții. Adevărul este concordanța gândirii, simțirii și realității cu obiectul, locul, persoana sau situația întâlnită, care presupune echilibrul între apriorism (existența ideilor înnăscute și caracterul independent de experiență al cunoașterii) și empirism (teorie prin care informația autentică despre lume trebuie obținută prin mijloace a posteriori, prin analiză).

Percepția este subiectivă, iar realitatea este obiectivă. Pentru o bună concordanță între realitatea obiectivă și lumea interioară este necesar să cunoaștem cum funcționează mintea, simțirile și unele dintre erorile care ne pot perturba abilitatea de a înțelege realitatea într-un mod clar și autentic.

Există tulburări caracterizate prin abilități scăzute în relațiile interpersonale, care afectează abilitatea de a menține relații apropiate și care se manifestă prin comportamente bizare, paranoia, suspiciune, ideații, labilitate emoțională, iritabilitate, ambivalență emoțională, anxietate anticipatorie și autodistructive.

Tulburările care prezintă forme de delir, cum este xenopatia, în care subiectul este convins că se acționează de la distanță asupra sa prin sugestie, hipnoză, energii, blesteme, unde, etc., sunt demne de menționat.

O altă tulburare este dereismul, care presupune o desprindere a gândirii și percepției de realitatea obiectivă și concentrarea preponderent pe viața interioară, creând o realitate construită mental, individuală și diferită de realitatea obiectivă.

Persoanele care suferă de tulburări în care egocentrismul este exacerbat se concentrează pe sine, având dificultăți în a corela punctele lor de vedere cu ale altora, proiectând propriile senzații asupra celorlalți sau a situațiilor. Egocentrismul este legat de psihologia copilului, iar Jean Piaget distinge două tipuri de egocentrism: logic și ontologic.

Egocentrismul logic se manifestă prin sincretism și transducție. Sincretismul implică o gândire confuză, incapabilă de a coordona multiple elemente ale unui ansamblu într-o formulă logică, conferind realității explicații deformat subiective. Transducția, raționamentul transductiv, precede apariția conceptelor logice de deducție și inducție, asociind elemente aparent legate, dar într-un mod profund eronat.

Egocentrismul ontologic se manifestă prin animism (privind fenomenele și obiectele ca fiind însuflețite), artificialism (suprapunerea posibilului și imposibilului), magism (legături stranii între evenimente și acțiunile subiectului) și un realism distorsionat în care elementele spirituale par să se materializeze.

Gândirea egocentrică este prelogică, intuitivă și preconceptuală. Gândirea intuitivă este strâns legată de acțiune și percepție, iar gândirea preconceptuală este la jumătatea drumului între scheme și concepte. Persoanele afectate de tulburări egocentrice nu pot examina simultan toate punctele de vedere. Fenomene precum ecolalia sau ecopraxia, prin care sunt imitate stiluri de vorbire, gesturi sau acțiuni în mod inconștient, contribuie și ele la percepții eronate.

Tulburarea de depersonalizare și derealizare se caracterizează prin pierderea contactului cu propria persoană și cu mediul înconjurător. În derealizare, subiectul percepe lumea ca ireală, iar în depersonalizare, individul simte că se află în afara corpului sau își observă gândurile și sentimentele de la distanță.

Gândirea deziderativă constă în formarea unor credințe și luarea deciziilor în concordanță cu o idealizare plăcută, în loc să se bazeze pe dovezi, raționalitate sau realitate. Acest tip de gândire reprezintă un mod de rezolvare a conflictelor dintre credință și dorință, dar funcționează adesea eronat.

Astfel de situații sunt tratate de regulă prin intermediul terapiilor axate pe transfer, folosite pentru mai multe tipuri de tulburări de personalitate. Persoanele afectate experimentează frustrări în relațiile personale sau de muncă. În terapiile bazate pe transfer, se analizează structura psihologică a individului și simptomele experimentate. Aceasta implică analiza imaginii sau poveștii de sine și a persoanelor importante, internate în individ, care pot conține distorsiuni, influențând interpretările și reacțiile acestuia de-a lungul vieții.

Contratransferul este spre deosebire de transfer, dual deoarece este pe o parte reprezentat prin efectul generat în ceilalți cărora le sunt atribuite elemente ce nu le aparțin, precum și de efectul produs asupra celui care face proiecție sau transfer produs de reacțiile celorlalți la comportamentul lor. 

Specialiștii au identificat că aceste persoane au o mare reticență la schimbare, iar rarele cazuri în care se apelează la terapie necesită praguri mintale, de la care comportamentele să înceteze. Farmacologic s-a dovedit că inhibitorii selectivi pentru recaptarea serotoninei și-au dovedit eficiența pentru cazuri de compulsiune cu grad mare de ego-distonicitate, care afectează funcționarea socială, așa cum se arată Kaplan și Sadock în „Comprehensive Textbook of Psychiatry 10th Edition (2017)”.

După cum vedem există tulburări care pot afecta în mod considerabil capacitatea de a corela în mod corespunzător realitatea obiectivă cu percepția și manifestările pot fi în unele situații interpretate în mod eronat ca trăiri de ordin spiritual sau paranormal.

Explorarea căii către spiritualitate reprezintă un drum anevoios pentru care este necesar ca starea mentală să fie verificată, pentru că pentru trăirea experiențelor și practicilor spirituale sunt necesare echilibrul psihic, emoțional, precum și o bună concordanță a perspectivei și a realității obiective. 

Având în vedere că spiritualitatea este adesea asociată cu fenomene de tip paranormal este imperios necesar ca atunci când interacționăm cu persoane care susțin că au diferite puteri să analizăm cu atenție și să avem o doză sănătoasă de scepticism.

Trebuie menționat că în prezent nu există suficiente argumente în favoarea sau împotriva paranormalului ca fenomen, dar avem dovezi considerabile că dacă fenomenul are o bază reală obiectivă el nu este unul larg răspândit, iar cazurile cunoscute testate unde au fost identificate anomalii inexplicabile sunt extrem de rare.

Un astfel de caz a fost investigat de către Harry Price, fondatorul London National Laboratory of Psychical Research (NLPR), acesta a testat în 1923 un medium numită „Stella C.” prin monitorizarea temperaturii din cameră în timpul sesiunilor, atunci au fost identificate căderi bruște de temperatură de la 15.5°C la 9.4°C, potrivit ScienceandMediaMuseum.org.uk.

Când vorbim despre paranormal este demn de menționat că studiul fenomenului a fost făcut la cel mai înalt nivel de către instituții de stat în special din domeniul serviciilor de informații sau ale armatei. Printre multe alte proiecte putem aminti de „Gateway Process” despre care se discută în documentul de analiză desecretizat în 2003: CIA-RDP96-00788R001700210016-5, respectiv ghidul de lucru intermediar al Procesului Gateway (CIA-RDP96-00788R001700210023-7) realizat pentru același proiect de Institutul de Științe Aplicate Monroe. 

Răspunsul care aduce echilibru între realitatea obiectivă și simțirile tale este cel mai adesea cel potrivit indiferent de aspectele exterioare sau trăirile interioare. „Nu suntem liberi să alegem circumstanțele care ne sunt date, dar suntem liberi să alegem cum răspundem la acestea”, spunea filosoful grec Ciripus.

Astfel, pentru a trăi o viață mai bună și fără stres, este esențial să înțelegi nevoia de echilibru între realitatea exterioară și cea interioară, armonia între lumea interioară și exterioară. Adevărul este concordanța gândirii, simțirii și obiectul ei fie că vorbim de locuri, persoane sau situații. 

MedAtlas aduce la îndemâna oricui o gamă variată de centre de terapie alternativă disponibile aici, alături de unități specializate în psihoterapie și psihiatrie, pentru a găsi serviciile care se potrivesc cel mai bine nevoilor tale de sănătate mintală și bunăstare.

Rolul spiritualității în cunoașterea de sine

Spiritualitatea te poate ajuta să te conectezi cu tine însuți și lumea înconjurătoare, să știi ce ești, să știi ce poți și să știi ce vrei în viața ta. Spiritualitatea te va învăța să găsești liniștea interioară și să înțelegi că la un anumit nivel tot ceea ce există este conectat iar modul în care vedem lucrurile ne definește starea. Filosoful Zenon din Kition ne spunea că „nu suntem deranjați de lucrurile în sine, ci de opiniile pe care le avem despre aceste lucruri.”

Spiritualitatea te învață că percepția și emoțiile tale nu sunt singurele care contează, că dacă doar tu contezi poți răni în jurul tău și de aceea este necesar să fim constant atenți la cum și ce anume transmitem celor din jurul nostru. 

Știință și spiritualitate

Eficiența cunoașterii științifice, împreună cu capacitatea de a accepta și înțelege emoțiile, ne ajută să trăim o viață ordonată și plină de satisfacții, permițându-ne atingerea obiectivelor propuse. Știința ne-a demonstrat că este un mod precis de a înțelege realitatea, oferind teorii plauzibile și concluzii concludente, care fac viața mai ușoară. În acest fel, știința devine un limbaj precis, care descrie în detaliu universul nostru.

În concluzie, atât știința, cât și spiritualitatea sunt fundamentale în viața noastră. Găsirea echilibrului și aplicarea disciplinată a ambelor domenii sunt esențiale pentru bunăstarea noastră. Astfel, știința și spiritualitatea pot merge mână în mână pentru transformarea și evoluția noastră continuă.