Vaccinurile la câini – schema completă explicată pe înțelesul tuturor
    Schimbă orașul
Medicină veterinară

Vaccinurile la câini – schema completă explicată pe înțelesul tuturor

Vaccinarea este una dintre cele mai importante măsuri de prevenție pentru sănătatea câinilor. La fel ca în medicina umană, vaccinurile ajută sistemul imunitar să recunoască și să combată anumite boli infecțioase grave, unele dintre ele chiar fatale. Prin vaccinare, câinele dezvoltă o protecție eficientă împotriva unor agenți patogeni care se pot transmite ușor între animale sau, în unele cazuri, chiar la oameni.

Pentru proprietarii de câini, schema de vaccinare poate părea uneori complicată. Există mai multe vaccinuri, administrate la vârste diferite, iar ulterior sunt necesare rapeluri pentru menținerea imunității. Înțelegerea rolului fiecărui vaccin și a momentului optim pentru administrare ajută la protejarea animalului pe termen lung.


De ce sunt importante vaccinurile la câini


Puii de câine se nasc cu un sistem imunitar încă imatur. În primele săptămâni de viață, ei beneficiază de o anumită protecție datorită anticorpilor primiți de la mamă prin colostru (primul lapte). Această protecție este însă temporară și începe să scadă după câteva săptămâni.


În momentul în care anticorpii maternali dispar, puiul devine vulnerabil la infecții. Vaccinurile sunt administrate tocmai pentru a stimula organismul să producă propriii anticorpi, oferind astfel protecție împotriva unor boli infecțioase grave precum parvoviroza, jigodia sau hepatita infecțioasă.


Vaccinarea nu protejează doar animalul individual, ci contribuie și la reducerea circulației bolilor în populația de câini. Astfel, riscul de epidemii sau de infectare scade semnificativ.


Schema de vaccinare la puii de câine


Prima vaccinare începe, în mod obișnuit, la vârsta de aproximativ 6–8 săptămâni. În această perioadă, medicul veterinar administrează primul vaccin care oferă protecție împotriva unor boli virale importante.

La vârsta de aproximativ 8 săptămâni se administrează primul vaccin polivalent, care protejează împotriva mai multor boli infecțioase. Printre acestea se numără parvoviroza canină, jigodia (distemperul), hepatita infecțioasă canină și parainfluenza.

În jurul vârstei de 10–12 săptămâni se face un rapel al vaccinului polivalent. Rapelul este esențial deoarece consolidează răspunsul imun și crește nivelul de protecție al organismului.

La aproximativ 12–14 săptămâni se administrează, de regulă, vaccinul antirabic. Rabia este o boală virală extrem de gravă, transmisibilă la om, motiv pentru care vaccinarea împotriva rabiei este obligatorie în multe țări.


Uneori, în funcție de recomandarea medicului veterinar și de situația epidemiologică, schema poate include și vaccinuri împotriva leptospirozei sau a altor boli specifice anumitor regiuni.


Rapelurile și vaccinarea anuală

După finalizarea schemei inițiale de vaccinare, câinele nu rămâne protejat pe viață. Sistemul imunitar are nevoie de rapeluri periodice pentru a menține nivelul optim de anticorpi.

De obicei, primul rapel general se face la un an după ultima vaccinare din schema inițială. Ulterior, majoritatea vaccinurilor se administrează anual sau la intervale stabilite de medicul veterinar.

Vaccinul antirabic este, în multe cazuri, obligatoriu anual, conform legislației sanitare veterinare. În schimb, unele vaccinuri polivalente pot avea intervale diferite de administrare, în funcție de tipul produsului și de recomandările specialistului.


Ce boli previn vaccinurile la câini


Vaccinurile utilizate în mod obișnuit în medicina veterinară protejează împotriva unor boli infecțioase extrem de periculoase.

Parvoviroza canină este una dintre cele mai grave boli virale la puii de câine. Aceasta afectează în special sistemul digestiv și poate duce rapid la deshidratare severă și deces dacă nu este tratată prompt.

Jigodia este o boală virală sistemică ce poate afecta sistemul respirator, digestiv și nervos. Evoluția poate fi severă, iar animalele care supraviețuiesc pot rămâne cu sechele neurologice.

Hepatita infecțioasă canină afectează ficatul și poate produce febră, vărsături, icter și alte complicații grave.

Leptospiroza este o boală bacteriană care poate afecta rinichii și ficatul și are importanță deosebită deoarece se poate transmite și la om.

Rabia este una dintre cele mai grave boli virale cunoscute, cu evoluție fatală. Din acest motiv, vaccinarea împotriva rabiei este o măsură esențială de sănătate publică.


Este vaccinarea sigură pentru câini?


Vaccinurile veterinare moderne sunt testate riguros și sunt considerate sigure pentru majoritatea animalelor. Reacțiile adverse sunt rare și, atunci când apar, sunt de obicei ușoare și temporare.

Unele animale pot prezenta o ușoară stare de apatie, febră moderată sau sensibilitate la locul injectării în primele 24 de ore după vaccinare. Aceste simptome dispar de regulă rapid.

În situații foarte rare pot apărea reacții alergice. De aceea, este recomandat ca vaccinarea să fie efectuată întotdeauna într-o clinică veterinară, unde animalul poate fi monitorizat și unde există posibilitatea intervenției rapide în cazul unor reacții neașteptate.


Importanța consultației înainte de vaccinare


Un aspect important, adesea trecut cu vederea, este faptul că vaccinul trebuie administrat doar unui animal clinic sănătos. Înainte de vaccinare, medicul veterinar va realiza o examinare generală pentru a verifica starea de sănătate a câinelui.

Dacă animalul prezintă febră, paraziți intestinali sau alte probleme medicale, vaccinarea poate fi amânată până la rezolvarea acestora. De asemenea, deparazitarea internă și externă este recomandată înainte de administrarea vaccinurilor.


Concluzie


Vaccinarea reprezintă unul dintre cei mai importanți pași în îngrijirea responsabilă a unui câine. Respectarea schemei de vaccinare ajută la prevenirea unor boli grave și contribuie la menținerea unei stări bune de sănătate pe termen lung.


Prin controale regulate și prin colaborarea cu medicul veterinar, proprietarii pot asigura câinilor lor protecția necesară împotriva celor mai periculoase infecții. Prevenția este întotdeauna mai sigură, mai eficientă și mai puțin costisitoare decât tratamentul unei boli avansate.

SPITAL VETERINAR WESTVETHOSPITAL, DOMNEȘTI
SPITAL VETERINAR WESTVETHOSPITAL, DOMNEȘTI
WestVetHospital oferă animăluțului dumneavoastră servicii medicale veterinare de calitate în județul Ilfov. Doctorii noștri au cunoștințele și experiența necesară pentru a trata și diagnostica orice problemă de sănătate a animalelor.
Vezi unitatea
Scrie un comentariu

Alte articole din aceeași categorie

Te protejezi cu adevărat când deparazitezi animalul de companie? Adevărul pe care puțini îl cunosc
Te protejezi cu adevărat când deparazitezi animalul de companie? Adevărul pe care puțini îl cunosc

Boli 27 Iunie 2025

Pentru milioane de familii, animalele de companie sunt membri de familie cu drepturi depline. Le oferim dragoste, hrană de calitate, jucării și vizite regulate la veterinar. Și totuși, există un aspect esențial care este deseori tratat superficial sau chiar uitat: procesul real de protejare a familiei în timpul și după deparazitarea animalului.Mulți stăpâni cred că administrarea unei pastile sau aplicarea unei pipete rezolvă complet problema. În realitate, paraziții intestinali, externi sau combinați pot continua să fie o sursă de contaminare pentru întreaga casă – inclusiv pentru oameni, dacă nu sunt respectate câteva reguli simple dar vitale.Deparazitarea nu înseamnă doar tratament, ci și izolare temporarăUn adevăr mai puțin cunoscut este că după deparazitare, animalul începe să elimine ouă de paraziți prin fecale, salivă și chiar prin contactul cu pielea. Aceste ouă pot ajunge ușor pe podea, pe covoare, pe așternuturile tale sau direct pe mâinile copilului care tocmai s-a jucat cu cățelul „proaspăt tratat”.Specialiștii în medicina integrativă atrag atenția asupra acestui proces de eliminare care poate dura până la 9 zile – timp în care este indicat ca animalele:Să fie ținute separat de spațiile comune (canapele, paturi, zonele unde mănâncă sau se joacă copiii),Să nu doarmă în pat cu stăpânii,Să aibă un loc dedicat, ușor de igienizat,Să fie curățate regulat pe labuțe și în zona anală cu șervețele speciale.Ce riști dacă nu respecți aceste reguli?Paraziții intestinali eliminați de animale pot avea ouă invizibile cu ochiul liber, care se fixează pe suprafețe, covoare, jucării sau textile. Printre cei mai răspândiți paraziți care pot fi transmiși de la animal la om (zoonoze) se numără:Toxocara canis – ouăle pot fi ingerate accidental de copii, provocând toxocariază, cu manifestări grave în unele cazuri (probleme digestive, pulmonare, chiar oculare).Giardia – un parazit foarte rezistent, care dă diaree cronică, balonare, oboseală și slăbire.Ancylostoma – un vierme care pătrunde prin piele și dă mâncărimi intense, uneori cu urme vizibile pe corp.Tenia (echinococ) – poate provoca infecții severe la oameni, în special la cei imunocompromiși.Din păcate, mulți părinți nu știu că simptomele ușoare la copii – agitația, balonarea, lipsa de poftă de mâncare sau coșurile inexplicabile – pot avea legătură cu paraziții preluați de la animale.Ce presupune o deparazitare corectă?Administrarea tratamentului potrivit – în funcție de greutate, vârstă și specia animalului (intern și extern).Respectarea perioadei de izolare – cel puțin 7–9 zile, pentru a permite eliminarea completă a ouălor fără contaminarea mediului.Curățenia riguroasă a spațiului – aspirarea zilnică, spălarea păturilor și așternuturilor, dezinfectarea podelelor.Protejarea copiilor și a adulților – igienă strictă a mâinilor, interzicerea contactului direct în această perioadă.Ce spune Doina Gheorghe, terapeut în medicină integrativăDin experiența sa cu mii de cazuri, Doina Gheorghe afirmă clar:„Am văzut familii întregi cu simptome inexplicabile – balonare, oboseală, reacții alergice – fără să bănuiască vreo legătură cu animalul de companie. După investigații amănunțite, am descoperit că infecția cu paraziți provenea din neglijarea izolării post-deparazitare. Aceste ouă sunt extrem de rezistente și pot rămâne viabile în casă chiar și 2–3 săptămâni dacă nu se igienizează corect.”Doina subliniază faptul că animalele NU sunt de vină. Ele sunt o sursă de iubire, echilibru și chiar terapie emoțională pentru copii. Însă responsabilitatea este a noastră, ca adulți.„Nu este suficient să dai o pastilă. Este nevoie de o abordare integrativă, în care tratăm animalul, protejăm familia și curățăm mediul.”Când ar trebui să ne alarmăm?Dacă în perioada următoare deparazitării observi la tine sau la copil:Mâncărimi persistente,Coșuri sau urticarii recurente,Scaune neregulate, cu mucus,Iritabilitate sau agitație fără motiv,Balonare și lipsă de apetit dimineața,...este indicat să consulți un terapeut specializat în medicină integrativă sau parazitologie. Doina Gheorghe colaborează cu laboratoare de analize funcționale și poate recomanda investigații specifice care nu apar în analizele uzuale.Ce poți face în plus?Folosește deparazitare naturală preventivă – extracte de pelin, semințe de dovleac, uleiuri esențiale (cu precauție, în funcție de specie).Implică copiii în proces – explică-le de ce animalul „are nevoie de spațiul lui” câteva zile.Alege produse de curățare sigure – pentru ca mediul să rămână dezinfectat fără să afecteze pielea copilului.Consultă un specialist integrativ dacă simptomele persistă după contact cu animalele.În concluzie:Iubirea față de animale nu exclude precauția. Iar sănătatea întregii familii pornește de la cunoaștere și prevenție. Dacă până acum ai tratat deparazitarea ca pe un gest de rutină, te invit să privești acest proces cu mai multă conștiență.Doina Gheorghe, terapeut în medicină integrativă, te poate ajuta să înțelegi exact cum să protejezi atât animalul tău, cât și copiii și mediul de acasă. Uneori, afecțiunile cronice și dezechilibrele aparent „misterioase” din familie își au originea chiar aici: în contactul necontrolat cu paraziții eliminați de prietenii noștri blănoși.Dacă vrei să afli mai multe despre modul în care poți proteja natural întreaga familie în perioadele de deparazitare, programează-te pentru o consultație personalizată!

Importanța analizelor periodice și a deparazitării la câini și pisici
Importanța analizelor periodice și a deparazitării la câini și pisici

Medical 23 Septembrie 2024

Grija pentru animalele noastre de companie presupune nu doar dragoste și îngrijire, ci și o atenție constantă asupra sănătății lor. Un aspect esențial în acest sens este realizarea analizelor periodice și deparazitarea corespunzătoare. Aceste măsuri preventive sunt esențiale pentru a asigura o viață sănătoasă și fericită atât pentru câini și pisici, cât și pentru cei care îi înconjoară.De ce sunt necesare analizele periodice?Realizarea analizelor periodice la animale ne permite să monitorizăm starea generală de sănătate a acestora și să identificăm posibilele afecțiuni într-un stadiu incipient. Uneori, bolile nu prezintă simptome vizibile până când nu ajung într-o fază avansată, iar acest lucru poate duce la complicații grave sau tratamente costisitoare. Analizele de sânge, fecale, teste pentru paraziți și alte investigații veterinare pot detecta infecții, paraziți interni sau afecțiuni cronice, cum ar fi problemele renale sau hepatice.Pentru pisici și câini, aceste analize oferă un tablou clar asupra sănătății lor și permit intervenții prompte. Un control periodic poate preveni situații grave care afectează calitatea vieții animalului.Deparazitarea: o măsură vitală pentru sănătateDeparazitarea câinilor și pisicilor este esențială pentru a preveni infecțiile cauzate de paraziți interni și externi, cum ar fi viermii intestinali, căpușele, puricii și alți paraziți care pot provoca diverse afecțiuni. Animalele de companie, mai ales cele care au acces în aer liber, sunt expuse constant acestor paraziți.Ce riscă un animal care nu este deparazitat?Un animal care nu este deparazitat corespunzător riscă să dezvolte o serie de probleme de sănătate:1. Viermi intestinali: Aceștia pot afecta digestia, pot duce la pierderea în greutate, anemie și chiar complicații fatale dacă nu sunt tratați la timp.2. Căpușe și purici: Acestea nu doar că provoacă disconfort prin mușcături și mâncărimi, dar pot transmite și boli grave, cum ar fi babesioza, boala Lyme sau dermatitele.3. Paraziți pulmonari și cardiaci: În cazurile grave, aceștia pot duce la insuficiență cardiacă sau pulmonară, simptome respiratorii severe și chiar moarte.4. Un alt aspect important este faptul că anumite tipuri de paraziți, precum viermii intestinali, pot fi transmiși și oamenilor, punând astfel în pericol sănătatea întregii familii.De ce deparazitarea este mai importantă la câini?Câinii sunt, în general, mai expuși riscului de infestare cu paraziți decât pisicile, în special datorită obiceiului lor de a explora medii diverse, de a adulmeca și de a consuma obiecte sau alimente găsite afară. În plus, câinii sunt adesea mai predispuși să intre în contact cu alte animale, ceea ce crește șansele de infestare cu paraziți externi (căpușe, purici) și interni (viermi).Un sezon esențial pentru deparazitare este primăvara, când vremea se încălzește, iar paraziții precum căpușele și puricii devin mai activi. Totuși, deparazitarea trebuie realizată în mod regulat pe tot parcursul anului, conform indicațiilor medicului veterinar.De ce este important să mergi la medicul veterinar?Deși există numeroase produse de deparazitare disponibile în comerț, acestea trebuie administrate corect și adaptate nevoilor specifice ale fiecărui animal. Medicul veterinar va recomanda schema optimă de deparazitare internă și externă în funcție de vârsta, greutatea și stilul de viață al câinelui sau pisicii tale. În plus, numai medicul veterinar poate diagnostica corect anumite probleme și poate administra tratamente adecvate.WestVetHospital – Alege îngrijirea veterinară de calitateLa WestVetHospital, echipa noastră de medici amabili și iubitori de animale este mereu pregătită să ofere cele mai bune servicii de îngrijire și prevenție pentru prietenii tăi necuvântători. Fie că este vorba de analize de rutină, deparazitare sau alte controale, poți avea încredere că sănătatea animalului tău de companie este pe mâini bune.Sănătatea prietenului tău patruped este o prioritate, iar echipa WestVetHospital din județul Ilfov te așteaptă cu drag pentru a oferi îngrijirea profesională și dedicată de care acesta are nevoie. Prevenția este cheia unei vieți sănătoase, așa că nu ezita să ne vizitezi pentru analize periodice și deparazitare!

Ce alimente fac rău animalelor?
Ce alimente fac rău animalelor?

Medical 29 Ianuarie 2024

Din dorința de a ne răsfăța animalele de companie, de cele mai multe ori ajungem să le oferim animăluțelor noastre posibilitatea să guste din alimentația noastră. Medicii ne avertizează că trebuie să avem grijă la compoziția alimentelor pe care le oferim animalelor. Unele din cele mai frecvent comercializate fructe sau legume pot să le facă rău animalelor și să necesite vizita la cabinetul veterinar, dacă acestea ajung în dieta animalului de companie. Alimente ce provoacă intoxicații la animale Dintre cele mai des întâlnite intoxicații cu alimente în cazul animalelor de companie, menționăm intoxicația cu ceapă, usturoi, ciocolată, struguri, stafide, cafeină, xilitol, iar în cazuri mai restrânse nuci si avocado. Ceapa, adorată în arta culinară românească, reprezintă un pericol semnificativ dacă este consumată de câini și pisici. Principiile active din Allium Ceapa și derivatele ei, duc la anemie hemolitică în decurs de câteva zile. Veți sesiza unele schimbări în comportamentul animalului, variind de la apatie, stări de greață, emeză, puls crescut, mucoase palide până la modificări organoleptice ale urinei, în special colorarea acesteia, în nuanțe diferite de roșu. În corpul animalului încep fenomene oxidare a hemoglobinei, apariția corpusculilor Heinz (mase de globină denaturată din citoplasma eritrocitelor, poziționate perimembranar) și în final, liză intravasculară. Numărul globulelor roșii scade treptat instalându-se anemia, iar în patul sangvin este eliberată hemoglobina, care mai apoi, filtrată la nivel renal, va ajunge și în urină, de aici și colorarea în nuanțe de roșu. Lipsa unui număr de hematii necesare viabile duce la fenomene de hipoxie sistemică. Usturoiul, Allium Sativum, un alt pilier al gastronomiei noastre, are aceleași efecte menționate ca și în cazul cepei. Simptomatologia și mecanismul sunt asemănătoare, animalul fiind letargic, supărat, cu sau fără modificări în consistența scaunului sau prezența colicii abdominale. Ciocolata, pe cât este de iubită de proprietari, pe atât de toxică este pentru membrii patrupezi ai familiei. Ingerarea de ciocolată de către animale se poate manifesta cel mai des prin semne neurologice (spasme musculare, crize epileptiforme etc), tulburări de digestie, agitație, vărsături, aritmii. Teobromina și cafeina conținută în ciocolată, cu nivele fluctuante în funcție de tipul de ciocolată și producător, acționează ca hiper stimulanți ai sistemului nervos, diurezei și produc vasodilatație periferică, care aduce de la sine modificări cardiace. Teobromina mai poate cauza și disfuncții gastrointestinale. Ca și metode de combatere a absorbției unei cantități mari de metil-xantine în circulație sangvină, dacă bănuiți că animalul vostru a mâncat ciocolată, puteți să-i administrați pe cale orală tablete de cărbune activ, până ajungeți la cel mai apropiat cabinet veterinar. Cărbunele activ nu constituie o schemă de tratament completă în cazul diferitelor intoxicații prin ingerare, ci un mijloc prin care să se reducă manifestările și gradul intoxicației, supravegherea medicală fiind absolut necesară. Cafeina, parte a familiei metil-xantinelor, ingerată prin alte forme (cafea, ceai, energizante), se manifestă prin simptome asemănătoare: hiperactivitate, polidipsie, ritm cardiac modificat, tremurături, probleme digestive. Strugurii și stafidele (planta-Vitis Vinifera, fructul-Uvae vinifera) bogate în acid tartric, sunt un asasin silențios pentru animalele voastre. Factorul individ intră în ecuație, dat fiind că nu există o doză sau un mecanism concret care să explice efectele în corp, nici pragul de la care toxicitatea apare. Blănoșii pot prezenta simptome diverse, de la letargie, pierderea apetitului, deshidratare sau tulburări digestive. În majoritatea cazurilor, consumul de struguri sau stafide duce la insuficiență renală sau colaps renal, deci manifestările vor fi date de incapacitatea sistemului excretor de a-și exercita funcțiile. Avocado (Persea Americana), îndrăgit de fanii dejunului sau a iubitorilor de plante care pun la încolțit avocado, este toxic mai ales în cazul animalelor de la fermă. Datele nu arată o cazuistică bogată pentru câini, pisici sau păsări de colivie, dar s-au semnalat cazuri de intoxicație, deci e important de luat în vedere pericolul pe care-l poate constitui. Componentele plantei conțin persină, un derivat al acizilor grași care dă simptomatologie predominant digestivă (diaree, colică abdominală, vărsături), dar în unele cazuri și probleme cardiace, hepatice sau respiratorii. Nucile, fie nuci de macadamia, migdale sau nuci pecan, toate le vor supăra burtica blănoaselor. Pisicile nu sunt atât de sensibile la intoxicația cu nuci, dar nu există o siguranță în acest fapt. Pe lângă principiile active conținute, pot fi responsabile pentru numeroase obstrucții sau tulburări ale peristaltismului prin consistența lor dură. Xilitolul, compus dulceag găsit preponderent în componența sprayurilor de gură, pastei de dinți, gumei de mestecat sau în produsele sugar-free, este toxic în special pentru căței. Acesta se absoarbe rapid în circulația sangvină, stimulând producerea unei cantități mari de insulină care duce la hipoglicemie. Simptomele reunesc stări de moleșeală, probleme în coordonare, slăbiciune, crize hipoglicemice și insuficiență hepatică în decurs de până la 3 zile. Complicații de la oasele oferite animalelor O altă mențiune onorabilă la categoria ,,răsfăț de rea natură pentru animaleˮ pune pe podium oasele. Spre dezamăgirea proprietarilor care fac efortul de a fierbe oasele în prealabil, mitul cum că oasele sunt bune pentru animal cade în fața teancului de complicații care pot surveni. Fie ele fierte sau date ca atare, oasele au capacitatea de a obstrucționa tractul digestiv, de a încetini buna trecere a conținutului intestinal, de a produce leziuni sau puncționa tractul digestiv, ba chiar concura la formarea unor fecaloame stagnante în colon, care deprind o duritate excesivă prin fenomenele de absorbție a apei la nivel local, toate complicațiile aducând animalul dumneavoastră mai aproape de masa chirurgului. Din puținele exemple menționate, ne dăm seama de complexitatea și neajunsurile organismelor, iar zi de zi stocăm date despre nevoile prietenilor noștri necuvântători. E important să ne responsabilizăm în vederea deținerii informațiilor cu referire la dieta, întreținerea și predispunerile medicale pe care rasa sau specia le reunește. Prevenția ingerării alimentelor periculoase Animalele de companie, fie că sunt câini, pisici sau alte specii, fac parte din viețile noastre și merită să trăiască într-un mediu sigur și sănătos. Un aspect crucial al îngrijirii acestor prieteni cu blană este prevenirea ingerării alimentelor periculoase pentru ei. În acest articol, vom explora strategii și sfaturi pentru a asigura că animalele de companie nu vor consuma accidental substanțe toxice pentru sănătatea lor. Cunoașterea alimentelor periculoase: este esențial ca proprietarii să fie conștienți de alimentele care pot fi dăunătoare pentru animalele lor de companie. Fiecare specie poate avea sensibilități diferite la anumite alimente, așa că este important să se cunoască specificitățile speciei animale. Stocarea corectă a alimentelor: un alt pas crucial în prevenirea ingerării alimentelor periculoase este stocarea corectă a acestora. Păstrați alimentele toxice sau periculoase în locuri inaccesibile pentru animalele de companie, cum ar fi dulapuri închise sau frigidere sigure. Educarea animalelor de companie: investiți timp în a educa animalele de companie cu privire la comportamentul acceptabil în legătură cu hrana. Antrenamentul de bază poate include comenzi precum "lasă" sau "nu atinge". O astfel de educație poate fi utilă în situațiile în care animalele sunt tentate să consume alimente nesigure. Supravegherea în timpul mesei: în timpul mesei, supravegheați animalele de companie pentru a evita orice încercare de a consuma alimente interzise. Păstrați animalele departe de mese și asigurați-vă că acestea nu au acces la resturile de mâncare nesigure. Eliminarea corectă a resturilor de mâncare: eliminați resturile de mâncare în mod corect și într-un mod care să împiedice animalele de companie să le acceseze. Folosiți coșuri de gunoi sigure, închise ermetic și depozitați-le într-un loc care nu este accesibil pentru animale. Consultați veterinarii: veterinarii pot oferi informații specifice referitoare la necesitățile alimentare ale animalelor și la substanțele care trebuie evitate. Faceți vizite regulate la medicul veterinar și discutați despre orice preocupări legate de dieta și alimentele periculoase. Utilizarea corectă a jucăriilor pentru animale: oferiți animalelor de companie jucării adecvate pentru a le stimula mintea și a le menține interesul departe de alimentele interzise. Jucăriile de mestecat și puzzle-urile alimentare pot fi instrumente utile în acest sens. Prevenirea ingerării alimentelor periculoase de către animalele de companie necesită o atenție constantă și o abordare responsabilă din partea proprietarilor. Prin cunoașterea necesară, educație și supraveghere adecvată, putem asigura un mediu sigur și sănătos pentru prietenii noștri blănoși. Prevenirea poate evita situațiile de urgență și poate contribui la viața lungă și fericită a animalelor de companie.

Animalele de companie ne influențează pozitiv viața
Animalele de companie ne influențează pozitiv viața

Medical 22 Feburarie 2023

Animalele de companie au devenit o parte esențială a vieții multor oameni. Fie că este vorba de pisici, câini, hamsteri, păsări sau chiar pești, acestea sunt percepute ca fiind membri ai familiei și sunt îngrijite și iubite precum oamenii. De regulă ele au un impact major asupra vieții umane și un efect pozitiv major asupra sănătății și stării de spirit a oamenilor. A avea animale de companie este în același timp o responsabilitate asumată, dar și una dintre cele mai satisfăcătoare experiențe, cu numeroase beneficii. Animalele au capacitatea de a oferi companie, dragoste necondiționată și chiar de a îmbunătăți sănătatea fizică și mentală a unei persoane.  Ele oferă, de asemenea, un sens și un scop vieții și chiar ne ajută să ne simțim conectați la lumea din jurul nostru. Bineînțeles, toate acestea depind și de stăpânul acestor animale de companie, de nevoile și sensibilitățile lui, de deschiderea pe care o are către acestea, de felul în care se raportează la ele. Ele au o importanță deosebită pentru orice persoană, dar mai cu seamă pentru persoanele singure sau pentru acelea care, din diferite motive, trăiesc departe de familie și prieteni. Impactul pozitiv oferit de animalele de companie     Îmbunătățirea sănătății mentale și emoționale Animalele de companie pot ajuta la îmbunătățirea sănătății mentale și emoționale a unei persoane, oferindu-i ocazia de a experimenta dragoste, încredere și responsabilitate, dar și alte sentimente pozitive: Reducerea și gestionarea stresului Îmbunătățirea stărilor de depresie Sporirea capacității de concentrare și a motivației Reducerea anxietății și creșterea sentimentului de siguranță Reducerea sentimentului de singurătate Perspectivă pozitivă asupra vieții și sentiment de optimism Creșterea sentimentului de autonomie, putere, încredere în sine Creșterea sentimentului de responsabilitate și grijă Momente de relaxare și distracție Oportunități de socializare În strânsă legătură cu starea mentală și emoțională de mai sus, se află oportunitățile de socializare. Animalele de companie ne ajută să formăm și să menținem relații. Deținerea unui animal de companie creează oportunități de a cunoaște oameni noi, deoarece animalele de companie sunt adesea un bun început de conversație. Avem astfel ocazia de a socializa și de a ne bucura de momente amuzante și relaxante împreună cu familia sau alți posesori de animale de companie. Activitate fizică sporită Animalele de companie ajută să rămânem activi din punct de vedere fizic. Fie că este vorba de a-l scoate la plimbare, de a ne juca cu el în curte sau pur și simplu de a-l îngriji, faptul că vom avea un companion ne încurajează să ne mișcăm mai mult. Un mod de viață activ nu poate duce decât la: prevenirea bolilor reumatice reducerea riscului de a suferi de boli cardiovasculare scăderea tensiunii arteriale și reducerea nivelului de colesterol și a trigliceridelor Beneficii de ordin financiar Creșterea și îngrijirea unui animal de companie este uneori costisitoare, într-adevăr. În mod surprinzător, putem vorbi totuși de beneficiile financiare ale deținerii unui astfel de animal. Bineînțeles, aceste beneficii sunt mai evidente pe termen lung și depind de circumstanțele individuale ale stăpânilor lor. Reducerea  costurilor de sănătate – interacțiunea cu acesta  contribuie, așa cum am văzut mai sus,  la reducerea stresului și la menținerea unui stil de viață sănătos, a unui sistem imunitar mai puternic. Angrenarea în diverse activități pentru a câștiga bani – antrenarea în vederea participării la diverse activități, cum ar fi competițiile de dresaj sau frumusețe, filme sau reclame, oferă oportunitatea unor venituri suplimentare. Constituie un suport emoțional pentru copii sau persoane în vârstă, reducând astfel costurile de terapie, consiliere sau îngrijire. Reducerea cheltuielilor cu distracția și petrecerea timpului liber – Animalele de companie sunt o sursă inepuizabilă de divertisment și activități pline de energie pentru proprietari, ceea ce reduce considerabil costurile cu activitățile de agrement. Terapia asistată de animale sau Zooterapia În multe clinici, animalele au început să fie folosite în scop terapeutic încă de la începutul anilor ’60. Psihologul Boris Levinson este cunoscut în prezent drept „părintele” Terapiei cu Animale. Terapia cu animale este o terapie adjuvantă, complementară unei terapii clasice. Ea este realizată de o echipă de specialiști, în care un animal special pregătit este parte integrată a procesului terapeutic. În cadrul acestui proces, câinii, pisicile, chiar unele păsări, le sunt alături bolnavilor de cancer sau alte boli incurabile, bătrânilor din azile sau blocați la domiciliu, copiilor abandonați sau maltratați. Animalele oferă tuturor afecțiune și speranță. Oferă putere de a continua lupta. În interiorul acestor persoane apare grija pentru acel animal, dorința de a nu-l lăsa singur și astfel găsesc resurse de a merge mai departe.Chiar dacă mai este loc de studiu și practică, s-a dovedit că persoanele cu tulburare de spectru autist sunt ajutate de relaționarea cu un animal, în special câinii și caii. Animalele de companie în general, oferă genul de relație necondiționată care ajută o persoană să își dezvolte abilitățile sociale și încrederea în sine. Ele oferă un sentiment de calm în cazul în care proprietarul lor se simte copleșit. Animalele de companie pot fi implicate în activități de integrare senzorială, pentru a ajuta aceste persoane să proceseze informaţiile din mediu și să se obișnuiască cu senzația pe care o au pe pielea lor, cu mirosul sau cu sunetul unui obiect. Animalele de companie au un rol important în dezvoltarea copiilor Cred că puțini sunt cei care să nu-și amintească cu nostalgie de prietenul patruped sau înaripat din copilăria sa. Este una dintre experiențele pe care fiecare om și le amintește când devine adult. Animalele oferă lecții minunate copiilor, lecții care nu pot fi uitate și care modelează caracterul viitorului  ”om mare”.  Acestea contribuie la: Dezvoltarea abilităților sociale – animalul este o sursă de confort și încurajează interacțiunea cu alte ființe. Dezvoltarea abilităților de comunicare – copiii învață să comunice și să înțeleagă nevoile și dorințele animalului. Învățarea responsabilității – un copil are oportunitatea de a învăța despre responsabilitate și îngrijirea altor ființe vii, ceea ce va ajuta la dezvoltarea unor abilități utile pentru viitor. Dezvoltarea empatiei – animalele de companie ajută la dezvoltarea empatiei prin a-i determina pe copii să fie atenți la nevoile altcuiva, de a-i înțelege pe alții, incluzând și animalele. Îi ajută pe cei mici să învețe lucruri noi – în funcție de animalul de companie pe care familia îl are, copiii vor dobândi cunoștințe despre diverse specii. Cum și cu ce se hrănesc, care este habitatul lor natural, cât timp trăiesc și cum pot fi îngrijite. Copiii află astfel că și acestea suferă de boli și simt frigul și foamea, asemenea oamenilor. În plus, aceștia au ocazia de a învăța lucruri utile despre diferite etape ale evoluției (naștere, reproducere și moarte). Animalele de companie adoptate ne fac fericiți În general, ne gândim la posesorii de câini ca având cele mai mari beneficii pentru sănătate. Dar un animal de companie nu trebuie neapărat să fie câine ori pisică. Mângâierea acestuia sau petrecerea timpului cu el produce aproape instantaneu o stare de bine ființei noastre. A adopta animale de companie este un angajament serios și nu ar trebui să fie un capriciu. Acesta necesită timp, resurse financiare și energie, precum și un mediu familial calm, cu oarecare rutină și consecvență în aceasta.  Pentru a vedea dacă suntem potriviți pentru adopția unui animal și a evita abandonarea ulterioară a acestuia, putem porni de la două aspecte: găzduirea pe termen limitat a unui animal aflat în dificultate (așa numitul foster) ajutarea unui prieten cu găzduirea animalului său pe perioada concediului, de exemplu   În acest fel puteți vedea dacă a avea propriul animal este potrivit pentru voi. Dacă v-ați convins și sunteți pregătiți să adoptați un animal de companie, luați în considerare: de cât spațiu exterior dispuneți cât de activ sunteți cât de mult timp aveți la dispoziție pentru a petrece cu el ce sume dispuneți pentru costurile analizelor medicale, asigurare hrană, jucării etc. ce tip de hrană este potrivită ce tip de habitat necesită cât de mare va crește care este durata lui de viață Se poate opta pentru animale de companie mici În afară de câini și pisici, sunt multe alte tipuri de animale care sunt considerate animale de companie, în funcție de preferințele și nevoile fiecărei persoane. Iată câteva exemple: Păsările – sunt o opțiune bună pentru cei care nu au spațiu sau timp pentru a-și îngriji un animal de companie care necesită multă atenție.  Rozătoarele mici – hamsterii, cobaii și șoarecii, sunt animale de companie populare, mai ales pentru copii. Sunt relativ ușor de întreținut și sunt și ei o sursă de divertisment. Reptilele – iguanele, de exemplu, sunt animale de companie neconvenționale, dar pot fi interesante și fascinante pentru cei interesați de ele. Aceste animale necesită adesea condiții speciale de întreținere și igienă. Mamiferele mici – iepurele, ariciul, dihorul domestic, chiar dacă acesta din urmă este privit cu reticență și chiar tratat negativ în cultura populară. Peștii – sunt animale de companie frumoase și liniștitoare, ideale pentru persoanele care vor să aibă un animal de companie care nu necesită prea multă atenție și timp. Acvariile sunt, de asemenea, o sursă de decor pentru orice cameră. Animalele exotice – unele persoane preferă animale de companie mai exotice, cum ar fi broaștele țestoase, papagali, porcușorii de Guineea. Dar aceste animale necesită o îngrijire specială și un mediu de viață adecvat. De aceea este important ca amatorii să se informeze bine înainte de a-și lua un astfel de animal de companie. Cabalinele – poneii, dar și caii, sunt considerați, de asemenea, animale de companie, în special pentru cei pasionați de echitație. Este important să reținem că aceștia necesită multă atenție și îngrijire. Ne referim la spațiu și hrană adecvate, curățenie, vizite regulate la medicul veterinar, timp și efort pentru a-i menține sănătoși. Decizia de a avea un cal sau un ponei ca animal de companie trebuie luată după o informare corectă. Primele riscuri la care ne expunem datorită unor animale de companie În timp ce animalele de companie aduc multe beneficii pentru stăpânii lor, există și riscuri de sănătate asociate interacțiunii cu acestea.  Unele dintre aceste riscuri includ: Alergii – unele persoane prezintă alergii la părul de animale sau la saliva lor, ceea ce poate duce la simptome precum ochi umflați, strănut sau dificultăți respiratorii. Zoonoze – boli transmise de animale la oameni, prin contactul cu fecalele, urina sau saliva animalelor. Paraziți – puricii, căpușele sau viermii intestinali, cu consecințe asupra stării de sănătate precum infecții ale pielii sau ale sistemului digestiv. Leziuni – interacțiunea cu animalele de companie se soldează uneori cu leziuni, precum mușcături sau zgârieturi. Acestea pot fi dureroase și duc de regulă la infecții dacă nu se iau măsuri imediate. Boli respiratorii – unele animale de companie, cum ar fi pasările sau rozătoarele, pot transmite boli respiratorii prin inhalarea particulelor din fecale sau din solul din jurul cuștilor sau coliviei. Măsuri de reducere a riscurilor de sănătate Este important, așadar, să luăm măsuri pentru a reduce riscurile de sănătate asociate cu animalele de companie: spălarea regulată a mâinilor menținerea animalelor curate și sănătoase prin vizite regulate la medicul veterinar curățarea și dezinfectarea zonelor în care acestea trăiesc. Este, de asemenea, important să luăm în considerare riscurile asociate cu fiecare specie de animal în parte. Este necesar să adoptăm măsuri adecvate de precauție, pentru a preveni transmiterea bolilor sau leziunilor.   În general, adopția unui animal de companie implică costuri inițiale, diverse beneficii pe termen mediu și lung, dar și riscuri. Este important să analizăm bine decizia de a adopta un suflet. Aceasta pentru a nu o transforma în simplu capriciu sau să constatăm ulterior că a fost o greșeală. Este o responsabilitate și față de acel animal, dar și față de noi înșine sau cei apropiați. 

Unități Premium

Deții o unitate medicală și dorești să îți crești prezența online? Înregistrează-te GRATUIT acum