Hormonii și evoluția recuperării copilului: ce trebuie să știe părinții

Cardiologie 07 Iulie 2025

Hipertensiunea arterială, cunoscută și sub denumirea de „tensiune mare”, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice ale secolului XXI. În ciuda prevalenței sale, rămâne deseori nedepistată și netratată, din cauza lipsei simptomelor evidente în fazele timpurii. Tocmai din acest motiv, hipertensiunea este adesea denumită „ucigașul tăcut”.Ce înseamnă hipertensiunea arterială?Tensiunea arterială reprezintă forța cu care sângele apasă pe pereții arterelor în timp ce circulă prin corp. Se exprimă prin două valori: presiunea sistolică (când inima se contractă) și presiunea diastolică (când inima se relaxează). Valorile normale sunt sub 120/80 mmHg. Atunci când valorile depășesc în mod repetat 140/90 mmHg, vorbim despre hipertensiune.Există două tipuri de hipertensiune. Forma primară (sau esențială) nu are o cauză clară, dar este legată de factori precum vârsta, predispoziția genetică, alimentația, stilul de viață și stresul. Forma secundară, mult mai rară, este consecința unei alte boli, cum ar fi afecțiunile renale sau hormonale.De ce este hipertensiunea periculoasă?Deși mulți pacienți nu resimt niciun disconfort în stadiile incipiente, hipertensiunea produce, în timp, leziuni la nivelul vaselor de sânge, inimii, creierului, rinichilor și ochilor. Aceste leziuni se acumulează treptat și pot duce la evenimente grave precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficiența renală sau pierderea vederii.Mai grav este că simptomele – atunci când apar – pot fi vagi și ușor de ignorat. Unele persoane resimt dureri de cap persistente, amețeli, tulburări de vedere, bătăi rapide ale inimii sau un țiuit în urechi, dar aceste semnale apar de obicei în stadii deja avansate ale bolii.Cum se stabilește diagnosticul?Diagnosticul de hipertensiune arterială nu se pune pe baza unei singure măsurători. Sunt necesare mai multe înregistrări, realizate în momente diferite, cu tensiometre omologate. În unele cazuri, medicul poate recomanda un holter de tensiune, care înregistrează valorile timp de 24 de ore.Pentru o evaluare completă, pacientului i se pot recomanda analize de sânge, analize de urină, electrocardiogramă (ECG) și ecografie cardiacă, pentru a verifica dacă organele vitale au fost afectate de presiunea crescută.Cum se tratează hipertensiunea?Primul pas în tratament este adoptarea unui stil de viață sănătos. O alimentație echilibrată, bogată în legume și săracă în sare, practicarea regulată a activității fizice, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt măsuri esențiale. Reducerea stresului și un somn de calitate contribuie, de asemenea, la menținerea unei tensiuni normale.În cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, medicul poate recomanda tratament medicamentos. Există mai multe clase de medicamente utilizate, inclusiv inhibitori ai enzimei de conversie, blocanți ai canalelor de calciu, diuretice sau beta-blocante. De multe ori, tratamentul combină două sau mai multe medicamente, pentru un control eficient și susținut al tensiunii arteriale.Este esențial ca tratamentul să fie urmat constant, chiar și atunci când pacientul se simte bine. Hipertensiunea este o boală cronică și necesită monitorizare și ajustare periodică.Se poate preveni?Hipertensiunea poate fi prevenită în multe cazuri printr-un stil de viață echilibrat, o alimentație sănătoasă și activitate fizică regulată. Evitarea sedentarismului, menținerea unei greutăți corporale normale și reducerea consumului de sare sunt intervenții simple, dar cu un impact major. De asemenea, controlul altor factori de risc, cum ar fi colesterolul crescut sau diabetul, ajută la prevenirea instalării hipertensiunii.Este esențială și monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, chiar și în lipsa simptomelor evidente. Măsurătorile pot fi făcute acasă cu un tensiometru automat, dar pentru o evaluare completă este recomandat un consult medical periodic.La cine apelezi?Medicul de familie este primul medic la care trebuie să apelezi. Acesta poate efectua măsurători și investigații inițiale și îți poate recomanda modificări în stilul de viață.Dacă valorile tensiunii sunt ridicate sau persistente, medicul de familie te va direcționa către un medic cardiolog – specialistul care se ocupă de diagnosticul și tratamentul hipertensiunii arteriale și a bolilor cardiovasculare.În anumite cazuri, când se suspectează o cauză secundară (renală, endocrină), pot fi necesare consultații suplimentare la nefrolog sau endocrinolog.Pe lângă tratamentele prescrise, rolul medicului este și acela de educator medical, ghidând pacientul în înțelegerea riscurilor, a modului corect de a lua tratamentul și a importanței unui stil de viață echilibrat.Prevenția hipertensiunii înseamnă nu doar să trăim sănătos, ci și să ne cunoaștem corpul și să nu amânăm vizita la medic. Un control de rutină poate face diferența între o viață lungă și sănătoasă și o complicație gravă, dar prevenibilă.Referințe:World Health Organization (2023). Hypertension – Key facts. European Society of Cardiology (2023). ESC Guidelines on Arterial Hypertension.American Heart Association (2022). Understanding Blood Pressure Readings. Societatea Română de Cardiologie. Ghidul de management al hipertensiunii arteriale, ediția actualizată 2022.

Medical 13 Aprilie 2023

Majoritatea persoanelor nu acordă o importanță deosebită acestui aspect, însă da, ficatul este afectat de stilul nostru de viață și de emoțiile prezente. Supărarea este o provocare majoră pentru ficatul nostru. A avea grijă de armonia dintre trup, minte și suflet e un stil sănătos de a trăi, pentru că omul este un întreg.  Ce este ficatul? Ficatul este un organ fără de care nu se poate trăi,  fiind un organ tăcut, fără nervi ai durerii (de aceea e greu să-i aflăm starea de sănătate). Acesta trudește din greu și este răbdător, capabil să suporte destul de multe excese.  Ficatul este situat în partea dreaptă, sus, a abdomenului. Acesta este numit și “generalul comandant“ al corpului.  Sau, îl puteți asocia cu un filtru sau cu o gazdă care luptă împotriva microorganismelor invadatoare.  Aici se înmagazinează furia, ura, mânia, frustrarea, stresul, durerea, frica, îngrijorarea, melancolia. Toate apar în mod natural, uneori fără consecințe patologice. Dar aparițiile bruște, severe sau cronice pot provoca efecte fiziopatologice. Ceea ce gândim, trăim și rostim îmbolnăvește, la propriu, acest organ. Mintea afectează corpul, iar corpul afectează mintea. A susține atât corpul, cât și mintea, este esențial pentru bunăstarea noastră emoțională. Organ de primă linie. Ce face ficatul pentru organism?    Principalele funcții importante ale ficatului: are funcția de detoxifiere a organismului, echipat în mod unic pentru a procesa tot ce mâncăm și bem;  filtrează și sortează toxinele, direcționându-le către sistemul excretor - un aliat de nădejde în digestie;  se poate regenera - totuși, expunerea constantă la emoții negative, la factorii poluanți din mediu, la o alimentație nesănătoasă duce la boli de ficat.  când este extenuat de abuzul de sentimente negative și de obiceiuri alimentare greșite, toxinele se reîntorc în corp; susține sistemul imunitar; ajută la echilibrarea rezervelor de energie; acumulează rezerve de vitamine (A, B2, B3, B4, B12, D3, K) și fier;  reglează temperatura corpului. Când vine vorba de ficat, e indicat să ne gândim cum să avem grijă de el! Dacă acest organ nu ar mai funcționa, atunci nu am mai trăi nici măcar o zi! Nu suntem conștienți de funcțiile esențiale pe care le are.  Fiind încărcat cu negativism, ficatul ajunge ca o sită înfundată. Dacă ficatul este nesănătos, organismul nu poate funcționa corect, nu poate digera eficient alimentele și nu poate elimina toxinele din organism. Și reversul este adevărat: o leziune a organelor interne poate provoca o tulburare emoțională.  De ce supărarea împiedică funcționarea optimă a ficatului? Supărarea este o reacție umană naturală care provoacă mari neplăceri organismului. Orice om se supără. Specialiștii spun că supărarea este un sentiment normal, dar că trebuie ținută sub control. Avem puterea de a ne instrui corpul și mintea. De aceea e important să înțelegem că o atitudine mohorâtă nu va îmbunătăți situația, ci va forța ficatul (și celelalte organe) să sufere în tăcere până când nu va mai putea funcționa corespunzător. Ficatul este foarte sensibil la supărare. E ca un sediu al mâniei. Din punct de vedere medical, cuvintele: „mi-ai mâncat ficații” nu sunt lipsite de temeiuri. De ce? Pentru că furia rănește ficatul și îi provoacă efecte devastatoare.  Medicii susțin că bolile au un substrat psihologic E foarte interesant faptul că organele au legătură cu mentalul și emoționalul. Toate tulburările interioare afectează corpul. Conectarea cu sentimentele de amărăciune fură energia ficatului, vitalitatea vieții.   Supărarea este exteriorizată și prin cuvinte. Când vărsăm continuu “otravă verbală”, fiziologia noastră este afectată negativ. Comunicarea calmă despre ceea ce v-a supărat scutește ficatul de toxine emoționale. Dacă simțiți durerea, disconfortul, tristețea, neliniștile celor apropiați ca și cum ar fi ale voastre, e mai bine să puneți limite. Filtrați tot ce vă poate tulbura cu ușurință. Altfel, vă cufundați și mai adânc în stări care vă îmbolnăvesc organismul.   Alți 5 inamici care pedepsesc ficatul (buni prieteni cu supărarea)   Depresia Este mai serioasă decât un simplu episod de supărare. E o tristețe fără motiv care persistă zilnic, până la ani de zile, afectând calitatea vieții.  Când ficatul este împovărat de aceste stări, va crea un “dezechilibru cerebral”, sub formă de depresie. Studiile oamenilor de știință au constatat că mulți dintre pacienții cu probleme hepatice s-au confruntat cu dificultăți de somn, probleme la locul de muncă, preocupări financiare, stimă de sine scăzută, îngrijorare. Toate aceste neajunsuri cresc semnificativ nivelul de depresie și anxietate. Reprimarea emoțiilor Medicina chineză spune că fiecare organ are un suflet, un duh. Grijile nerostite devin copleșitoare. Când supărările lăuntrice nu pot fi exprimate în exterior, ele ajung să explodeze în corp, provocând stări de anxietate, de foame (mâncăm mai mult decât ar fi necesar), de agitație. Cărăm aceste stări în spate până când ne dereglează funcționarea optimă a ficatului. Când ficatul este afectat din cauze emoționale, omul simte că nu poate duce la bun sfârșit anumite obiective, devine furios sau invers: letargic, deprimat, fără chef. Astfel, energia ficatului invadează organismul și se exteriorizează prin alergii, urticarii, dureri de cap, boli autoimune, boli de ficat. Prea multă mânie interiorizată reprezintă toxine în organism. Excesul de toxine emoționale ne stoarce de energie. Medicii știu că persoanele cu tensiuni interioare continue pot avea un sistem imunitar slăbit.  Sedentarismul Profesorul Michael Trennell de la Universitatea Newcastle a afirmat că “scaunele ne ucid lent, dar sigur”.  Cu ajutorul unui studiu, a argumentat faptul că sedentarismul afectează sănătatea ficatului. Cei care stau ore în şir aşezaţi pe scaun se pot îmbolnăvi de steatoză hepatică non-alcoolică, cunoscută şi ca boala ficatului gras. Această afecțiune nu apare doar din cauza alimentației prea bogate în grăsimi și zahăr, susțin oamenii de știință. Mai este numită boala civilizației. Revista medicală The Journal of Hepatology, a publicat un studiu care a arătat că această afecțiune hepatică poate evolua spre ciroză sau cancer de ficat. Avansează în liniște, fără simptome specifice. Oboseala (chiar și după odihnă îndelungată) Diminuează fluxul de sânge și încetinește funcțiile ficatului.  Alimentația nesănătoasă  Este vital să avem o alimentație curată, fără toxine, fără excese de zahăr sau grăsimi, pentru a evita degradarea ficatului. Sau să fim cumpătați.    Cele mai importante 14 semne de avertizare Dacă sunteți preocupați de sănătatea ficatului vostru, aveți grijă la aceste simptome comune, care indică o problemă hepatică.  dureri de cap pe partea dreaptă; oboseală; lipsă de concentrare; modificări ale pielii: mâncărime, învinețire, îngălbenire (icter); dezechilibru hormonal; bufeuri; creștere/scădere în greutate; colesterol crescut; probleme digestive; schimbări de dispoziție; trezire între 1 și 3 dimineața; halena; dureri abdominale; retenția de apă (abdomen umflat și tare). Stagnarea ficatului poate contribui la dizarmonie emoțională, adică vă simțiți blocați. Stresul hepatic poate fi mai dăunător decât toxinele provenite dintr-o alimentație nesănătoasă. Dar asta nu înseamnă că trebuie să mâncați tot ce este mai nociv pentru organism. Trebuie doar să realizați că există anumiți factori de stres, care vă pot afecta ficatul și e indicat să luați măsuri. Cum întreținem tinerețea ficatului? Când ficatul este echilibrat, vom avea un corp sănătos. Ficatul și vezica biliară  lucrează împreună. Dacă vi s-a îndepărtat vezica biliară, acest lucru pune mai multă presiune asupra ficatului vostru. În cazul în care nu există alte probleme presante, ficatul ar trebui să fie organul căruia să-i acordați mai întâi atenție.   Ce schimbări putem face? Strategii terapeutice  controlul medical periodic - vă poate salva viața; starea calmă - conștientizarea sentimentelor de ură, mânie, furie, invidie; sentimente pozitive - iertarea, acceptarea, recunoștința; voia bună - râsul este “gimnastica” favorită a ficatului; expunerea regulată la soare - e revigorantă, îmbunătățește starea de spirit;  nutriția ușoară / hidratarea - influențează starea psihică și fizică; evitarea consumului de alcool; exercițiile fizice moderate – mișcări ale brațului drept, deoarece mișcările acestuia masează ficatul; folosirea medicamentelor cu moderație; detoxifierea ficatului - ceaiuri și suplimente hepatoprotectoare, avizate de medicul vostru; dormitul devreme - ficatului nu-i place atunci când dormiți târziu - între orele 23:00 și 1:00 dimineața, ficatul se autovindecă.    Sfaturi pentru un ficat sănătos  Nu stați cu necazurile la masă. Practicați în mod regulat relaxarea (rugăciune, meditație, practici de recunoștință). Iertați și alegeți să vă eliberați resentimentele.  Eliminați emoțiile toxice (de preferat cu un terapeut care să pună întrebările potrivite).  Eliberați-vă de surplusul toxinelor din corp și din minte. Renunțați la tot ce nu este important și esențial.  Alegeți preocupări care vă plac, ascultați muzică bună, nu vă mai îngrijorați. Toate se rezolvă la timpul lor.  Orientați-vă spre propria voastră bunăstare fizică, emoțională, mentală și spirituală. Vă va conduce spre o creștere a liniștii interioare, a abilităților cognitive, a sănătății funcției digestive, a energiei.    

Medicină Alternativă / Terapii 26 May 2025

În primii ani de viață, dezvoltarea creierului unui copil este extrem de sensibilă la factorii biologici și de mediu. Mulți părinți se confruntă cu o realitate dificilă: copilul este agitat, are probleme de concentrare, se trezește des noaptea și pare mereu obosit sau iritabil. Adesea, aceste simptome sunt trecute cu vederea sau puse pe seama temperamentului copilului, dar în realitate ele pot semnala desechilibre biologice profunde care afectează neurodezvoltarea. Doina Gheorghe, terapeut în medicină integrativă, atrage atenția asupra acestor cauze „invizibile” care influențează comportamentul și funcționarea neurologică a copilului. Printr-o abordare holistică, centrată pe cauze și nu doar pe simptome, ea a reușit să aducă echilibru în zeci de cazuri aparent fără soluție. Ce înseamnă neurodezvoltarea afectată? Neurodezvoltarea presupune formarea și consolidarea conexiunilor neuronale, dezvoltarea cognitivă, emoțională și comportamentală. Orice perturbare la nivelul somnului, alimentației, microbiomului intestinal sau a sistemului imunitar poate interfera cu acest proces. Printre simptomele care pot semnala un dezechilibru profund, regăsim: • Probleme de concentrare și atenție • Somn agitat, cu treziri frecvente • Iritabilitate crescută și crize de nervi • Lipsă de energie sau, dimpotrivă, hiperactivitate • Dificultăți de adaptare la stimuli (zgomot, lumină, texturi) Aceste manifestări nu sunt întâmplătoare. Ele pot fi efectul unor procese biologice care au loc „în tăcere” în organismul copilului. 1. Dezechilibrul microbiomului intestinal – mai mult decât digestie Microbiomul intestinal, alcătuit din trilioane de bacterii benefice, joacă un rol esențial în reglarea stării de spirit, somnului și funcțiilor cognitive. Intestinul este supranumit „al doilea creier” tocmai pentru că produce peste 90% din serotonina corpului – neurotransmițătorul responsabil de starea de bine și somn profund. În cazurile analizate de Doina Gheorghe, mulți copii cu probleme de somn și concentrare prezentau: • Dezechilibre ale florei intestinale • Candidă intestinală • Digestie lentă sau balonare frecventă • Alergii alimentare ascunse Prin intervenții blânde, pe bază de probiotice, alimente fermentate și reducerea alimentelor inflamatorii, mulți părinți au observat o îmbunătățire semnificativă a comportamentului copiilor lor. 2. Histamina crescută – o cauză ascunsă a tulburărilor de somn Histamina este cunoscută mai ales în contextul alergiilor, dar puțini știu că aceasta influențează direct somnul și vigilența. În mod normal, nivelurile de histamină ar trebui să scadă noaptea, pentru a permite secreția de melatonină – hormonul somnului. În realitate, mulți copii au niveluri crescute de histamină din cauze precum: • Dietă bogată în alimente fermentate sau maturate • Intoleranță la histamină • Inflamații cronice • Dezechilibru enzimatic (deficit de DAO – diaminooxidază) Simptomele frecvente includ: treziri bruște în jurul orei 2-4 dimineața, transpirații nocturne, mâncărimi, agitație. Doina Gheorghe recomandă, în astfel de cazuri, o dietă cu conținut redus de histamină, alături de sprijin digestiv și drenaj hepatic. 3. Toxinele și metalele grele – agresori tăcuți ai creierului Expunerea la metale grele precum mercur, aluminiu sau plumb afectează profund sistemul nervos în dezvoltare. Aceste toxine pot proveni din: • Alimente procesate • Apă contaminată • Vaccinuri (în unele cazuri, prin adjuvanți) • Aer poluat sau locuințe cu mucegai Efectele pot include: • Pierderi de atenție • Iritabilitate accentuată • Confuzie mentală (brain fog) • Tulburări de limbaj În practica sa, Doina Gheorghe utilizează metode de evaluare energetică și nutrițională pentru a identifica posibila încărcare toxică. Apoi, introduce treptat remedii naturale de chelare blândă – spirulină, coriandru, zeolit, chlorella – pentru a sprijini eliminarea acestor toxine fără a forța organismul fragil al copilului. 4. Inflamația cronică – motorul nevăzut al iritabilității Mulți copii trăiesc într-o stare de inflamație cronică de grad scăzut, care nu provoacă febră sau dureri, dar influențează negativ comportamentul și dezvoltarea. Sursele pot fi multiple: • Dietă bogată în zahăr și alimente procesate • Disbioză intestinală • Alergii alimentare (gluten, lactoză, aditivi) • Infecții silențioase (virusuri, paraziți) Inflamația cronică afectează secreția de serotonină, dopamină și melatonină, generând un cerc vicios: copilul este obosit, dar nu poate dormi bine, este agitat, dar nu știe de ce, nu se poate concentra pentru că trăiește într-un „nor” chimic. Doina Gheorghe folosește protocoale personalizate antiinflamatoare, bazate pe fitoterapie, nutriție funcțională și reglarea ritmului circadian pentru a restabili echilibrul natural. Evaluare personalizată și soluții concrete Un aspect fundamental al abordării integrative este personalizarea intervenției. Fiecare copil este unic – are un mediu propriu, o constituție diferită, un istoric medical și emoțional propriu. De aceea, Doina Gheorghe începe cu o anamneză detaliată, completată adesea de teste de biorezonanță sau analize funcționale pentru a identifica cauza principală. După identificarea dezechilibrelor, planul terapeutic poate include: • Corectarea florei intestinale • Reglarea nivelului de histamină și serotonină • Detoxifiere blândă și suport hepatic • Suplimente adaptate vârstei și nevoilor copilului • Recomandări de dietă și stil de viață pentru întreaga familie Rezultate observate de părinți Părinții care au urmat recomandările Doinei Gheorghe au remarcat, în doar câteva săptămâni: • Copilul adoarme mai ușor și doarme mai profund • Se trezește odihnit și mai bine dispus • Este mai prezent, mai atent și mai receptiv la comunicare • Scad crizele de agitație și iritabilitate Aceste îmbunătățiri nu vin dintr-o singură pastilă, ci dintr-un proces susținut, blând și adaptat organismului fragil al copilului. Simptomele aparent minore – cum ar fi somnul întrerupt, lipsa de concentrare sau agitația – pot avea la bază dezechilibre biologice serioase. În loc să fie etichetat ca „copil-problemă”, copilul are nevoie de sprijin pentru a restabili funcțiile de bază ale organismului: digestia, detoxifierea, echilibrul neurotransmițătorilor. Prin abordarea sa empatică și profesionistă, Doina Gheorghe oferă părinților nu doar soluții, ci speranță și încredere că starea de bine a copilului poate fi recâștigată. Dacă și copilul tău are dificultăți de somn, concentrare sau este adesea iritabil fără o cauză clară, programează o evaluare cu Doina Gheorghe – terapeut în medicină integrativă. Adevărata vindecare începe cu înțelegerea profundă a corpului și minții.

Medicină Alternativă / Terapii 26 May 2025

Te simți balonat chiar și după mese ușoare? Ai impresia că trăiești într-o ceață mentală, cu dificultăți de concentrare și lipsă de energie? Te trezești obosit dimineața, deși ai dormit toată noaptea? Acestea nu sunt doar simptome banale – pot fi semnele unei disbioze intestinale, o tulburare tot mai des întâlnită, dar adesea ignorată.Ce este disbioza intestinală?Disbioza intestinală reprezintă un desechilibru în microbiomul intestinal, adică în populația de bacterii și microorganisme care trăiesc în intestinul nostru. Acest ecosistem complex joacă un rol-cheie în digestie, imunitate, metabolism, reglarea hormonilor și chiar în starea noastră emoțională. Când bacteriile benefice sunt depășite numeric sau afectate de factori externi, iar cele dăunătoare se înmulțesc, apar dezechilibre care se pot manifesta în tot corpul.De ce este important microbiomul?Microbiomul intestinal influențează:Absorbția nutrienților esențiali pentru funcționarea organismuluiSinteza neurotransmițătorilor (ex: serotonina – hormonul fericirii este produs în proporție de până la 90% în intestin!)Răspunsul imun – un microbiom echilibrat întărește imunitateaInflamația cronică – flora intestinală dezechilibrată poate susține inflamația sistemicăBariera intestinală – dacă devine permeabilă („intestin permeabil”), pot apărea intoleranțe alimentare, alergii, oboseală, iritație și inflamațiiSimptome frecvente ale disbiozei intestinaleDisbioza nu are o „față” unică, dar poate include combinații de simptome precum:Balonare constantă, gaze intestinale, digestie lentăAlternanța între constipație și diareeOboseală cronică, lipsă de energieCeață mentală, dificultăți de concentrare, memorie slabăAnxietate, depresie, iritabilitateTulburări de somnImunitate scăzută (răcești des, infecții recurente)Probleme dermatologice: acnee, eczeme, psoriazisPofte exagerate de dulce sau alimente procesateCauze comune care duc la disbiozăDisbioza apare adesea ca urmare a unei combinații de factori moderni, care ne sabotează sănătatea intestinală:Antibiotice luate frecvent sau fără protecție cu probioticeDietă bogată în zahăr, gluten, lactate procesate și aditiviStres cronic care slăbește flora și bariera intestinalăLipsa somnului și ritm circadian dereglatExpunerea la pesticide, metale grele, toxine de mediuInfecții intestinale nediagnosticate (paraziți, candidoză)Naștere prin cezariană sau lipsa alăptării (la copii)Ce legătură are disbioza cu starea emoțională?Legătura dintre intestin și creier – așa-numita axa intestin-creier – este studiată tot mai intens. Practic, intestinul este adesea numit al doilea creier, datorită rețelei sale nervoase complexe și a influenței asupra emoțiilor.Un intestin bolnav produce mai puțină serotonină, are o barieră afectată care permite trecerea unor toxine în sânge (ce pot afecta creierul) și poate trimite semnale greșite prin nervul vag – ceea ce duce la anxietate, iritabilitate, depresie, insomnie și chiar atacuri de panică.Terapeutul în medicină integrativă Doina Gheorghe a observat în practică numeroase cazuri de pacienți – inclusiv copii – cu tulburări de comportament, somn agitat sau anxietate aparent „fără cauză”, care, în urma evaluării microbiomului și a abordării holistice, s-au dovedit a suferi de disbioză intestinală.Ce poți face dacă bănuiești că ai disbioză?1. Evaluare personalizatăUn prim pas recomandat este testarea disbiozei prin analize specializate: coprocultură, test de microbiom sau testarea markerilor inflamatori. Terapeutul Doina Gheorghe te poate ghida cu această investigație personalizată.2. Schimbarea dieteiRenunțarea (temporară) la zahăr, gluten, lactate, prăjeli și aditivi poate reduce inflamația. O dietă bogată în legume, fibre, grăsimi sănătoase și alimente fermentate (kefir, varză murată, kimchi) ajută refacerea florei.3. Suplimente adaptateProbiotice, prebiotice, enzime digestive, glutamină, plante antimicrobiene – toate pot fi folosite în etape, sub îndrumare.4. Gestionarea stresuluiTehnicile de respirație, mindfulness-ul, mersul în natură și echilibrul între muncă și odihnă sunt semnificative.5. Detoxifierea blândăEliminarea toxinelor din ficat și intestine este uneori necesară, mai ales în cazurile cu metale grele sau expunere chimică.Experiența Doinei Gheorghe – abordare personalizată în cazurile de disbiozăCu o experiență vastă în terapii de medicină integrativă, Doina Gheorghe tratează disbioza intestinală nu doar ca pe o problemă digestivă, ci ca pe o afecțiune sistemică care are impact inclusiv asupra psihicului, comportamentului și calității vieții. Abordarea ei combină:Testare funcțională și evaluare simptomaticăProtocol nutrițional personalizatSuport emoțional și psihosomaticIntervenții naturale (fitoterapie, remedii naturale)Mulți dintre pacienții ei au observat o îmbunătățire semnificativă a stării generale: somn mai profund, energie crescută, digestie reglată și claritate mentală.Disbioza intestinală nu este doar o problemă „de durere de burtă” – este un dezechilibru profund care afectează tot organismul. De aceea, tratarea ei nu se rezumă la o pastilă rapidă sau o dietă restrictivă, ci presupune o abordare integrată și personalizată.Dacă te confrunți cu balonare frecventă, oboseală inexplicabilă, iritabilitate sau „ceață mentală”, nu ignora aceste semnale. Ele pot fi vocea intestinului tău, care îți cere echilibru. Apelează la specialiști și citește mai multe despre Programul GamA al Doinei Gheorghe!

Psihologie 14 Martie 2025

Neuroplasticitatea este capacitatea remarcabilă a creierului de a se adapta și reorganiza conexiunile neuronale în funcție de experiențe, învățare și recuperare după leziuni sau afecțiuni neurologice. Această proprietate face posibilă îmbunătățirea funcțiilor cognitive, motorii și emoționale, fiind un element esențial în dezvoltarea copiilor și recuperarea adulților. Prin terapii cognitive, joc structurat și dietă personalizată, neuroplasticitatea poate fi stimulată eficient, oferind copilului sau adultului oportunități optime de învățare și adaptare. Doina Gheorghe specialist în medicină integrativă, subliniază importanța abordării holistice în susținerea procesului de remodelare neuronală. Ce este neuroplasticitatea și de ce este importantă? Neuroplasticitatea poate fi înțeleasă ca fiind capacitatea creierului de a forma și reorganiza conexiuni neuronale în răspuns la experiențe, învățare sau daune neurologice. Această flexibilitate cerebrală este majoră pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor, dar și pentru recuperarea pacienților după accidente vasculare cerebrale, traumatisme craniene sau alte afecțiuni neurologice. Există două tipuri principale de neuroplasticitate: • Plasticitatea sinaptică, care implică modificarea conexiunilor între neuroni în urma stimulării repetate. • Plasticitatea structurală, care presupune formarea de noi conexiuni neuronale sau chiar generarea de noi neuroni. Pentru a susține aceste procese, specialiștii recomandă metode variate, de la terapii cognitive la intervenții nutriționale și fizice. Metode de stimulare a neuroplasticității 1. Terapii cognitive și stimulare mentală Exercițiile cognitive, terapia prin artă, muzică sau jocuri strategice sunt metode eficiente pentru a întări legăturile neuronale și a îmbunătăți funcțiile cognitive. Copiii și adulții care participă în mod regulat la activități de stimulare mentală prezintă o capacitate îmbunătățită de învățare și memorie. Doina Gheorghe recomandă integrarea unor tehnici precum: • Meditația și mindfulness, care reduc stresul și favorizează reconectarea neuronală. • Exercițiile de memorie, cum ar fi puzzle-urile sau jocurile de strategie. • Cititul și învățarea de noi abilități, care pot include învățarea unei limbi străine sau a unui instrument muzical. 2. Joc structurat pentru dezvoltarea neurologică Jocul este esențial în dezvoltarea neuroplasticității la copii. Activitățile ludice îmbunătățesc coordonarea, creativitatea și capacitatea de rezolvare a problemelor. Printre cele mai eficiente tipuri de jocuri pentru stimularea neuroplasticității se numără: • Jocurile de construcție (Lego, puzzle-uri 3D) care stimulează gândirea spațială. • Activitățile artistice, cum ar fi desenul sau modelajul, care dezvoltă conexiunile neuronale implicate în creativitate. • Jocurile interactive, care implică cooperare și comunicare, favorizând dezvoltarea socială și emoțională. 3. Dieta personalizată și impactul nutriției asupra creierului Alimentația contează în susținerea proceselor neuroplastice. O dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, ajută la formarea și menținerea conexiunilor neuronale. Doina Gheorghe subliniază importanța unei diete personalizate care să includă: • Acizi grași Omega-3, esențiali pentru sănătatea neuronală, prezenți în pește, semințe de in și nuci. • Antioxidanți, care protejează creierul împotriva stresului oxidativ, prezenți în fructe de pădure, legume verzi și ceai verde. • Proteine de calitate, care ajută la producerea neurotransmițătorilor, esențiali pentru comunicarea neuronală. 4. Exercițiile fizice și efectele lor asupra neuroplasticității Mișcarea fizică nu doar că îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, dar are un impact direct asupra creierului prin stimularea producției de factori neurotrofici, care susțin regenerarea și conectivitatea neuronală. Printre activitățile benefice se numără: • Exercițiile aerobice (alergarea, înotul), care cresc fluxul sanguin cerebral și stimulează neurogeneza. • Yoga și Pilates, care îmbunătățesc echilibrul, coordonarea și reduc stresul, favorizând astfel plasticitatea cerebrală. • Dansul și antrenamentele de coordonare, care implică învățarea de noi mișcări și stimulează conexiunile neuronale responsabile de motricitate și memorie. Rolul medicinii integrative în susținerea neuroplasticității Medicina integrativă combină abordările medicale convenționale cu terapii complementare pentru a sprijini sănătatea neurocognitivă. Doina Gheorghe promovează utilizarea unor metode naturale pentru a susține recuperarea neuronală, cum ar fi: • Suplimente naturale, precum ginkgo biloba și magneziul, care îmbunătățesc circulația cerebrală și funcția cognitivă. • Terapia prin masaj și acupunctură, care reduc stresul și favorizează relaxarea sistemului nervos. • Aromaterapia și fitoterapia, utilizate pentru echilibrarea neurotransmițătorilor și îmbunătățirea stării de spirit. Stimularea neuroplasticității este un proces complex, dar esențial pentru dezvoltarea copiilor și recuperarea adulților. Prin integrarea terapiilor cognitive, a jocului structurat, a unei diete echilibrate și a exercițiilor fizice, creierul își poate menține și chiar îmbunătăți capacitatea de adaptare. Abordarea holistică promovată de medicina integrativă, sub îndrumarea specialiștilor precum Doina Gheorghe, poate juca un rol central în optimizarea procesului de neuroplasticitate, oferind fiecărui individ șansa de a-și atinge potențialul maxim.

Boli 14 Martie 2025

În ultimii ani, cercetările științifice au evidențiat o legătură profundă între sistemul digestiv și creier, cunoscută sub numele de axa intestin-creier. Această conexiune bidirecțională are un impact semnificativ asupra sănătății noastre generale, influențând nu doar digestia, ci și starea emoțională, performanțele cognitive și chiar răspunsul sistemului imunitar. Un aspect esențial al acestei conexiuni este microbiomul intestinal – ansamblul de bacterii, virusuri și fungi care trăiesc în intestin și care contează în menținerea echilibrului organismului. Cum funcționează axa intestin-creier? Axa intestin-creier este o rețea complexă de comunicare între sistemul nervos central și sistemul digestiv, care implică mai multe mecanisme: 1. Sistemul nervos enteric – cunoscut și sub numele de „al doilea creier”, acesta controlează funcțiile digestive și comunică direct cu creierul prin nervul vag. 2. Neurotransmițători – bacteriile intestinale influențează producția unor substanțe chimice esențiale, cum ar fi serotonina (hormonul fericirii) și dopamina, care sunt semnificativi în reglarea emoțiilor și comportamentului. 3. Răspunsul imunitar – intestinul găzduiește aproximativ 70% din celulele imune ale organismului, iar echilibrul microbiomului influențează capacitatea de apărare împotriva infecțiilor și inflamațiilor cronice. 4. Metabolismul și sănătatea generală – un microbiom sănătos ajută la absorbția nutrienților, reglează metabolismul și reduce riscul de afecțiuni metabolice precum obezitatea și diabetul. Dezechilibrele microbiomului și impactul asupra sănătății Când microbiomul este dezechilibrat – fie din cauza alimentației nesănătoase, a stresului, a antibioticelor sau a altor factori de mediu – pot apărea o serie de probleme, inclusiv: • Tulburări digestive (balonare, diaree, sindromul colonului iritabil) • Anxietate, depresie și probleme cognitive • Scăderea imunității și inflamații cronice • Afecțiuni metabolice precum obezitatea și rezistența la insulină Cum putem susține sănătatea microbiomului și echilibrul axei intestin-creier? Pentru a menține un microbiom sănătos și a sprijini buna funcționare a axei intestin-creier, este important să adoptăm un stil de viață echilibrat, bazat pe următoarele principii: 1. Alimentația echilibrată – Consumul de alimente bogate în fibre (fructe, legume, cereale integrale), probiotice (iaurt, chefir, murături), și prebiotice (ceapă, usturoi, sparanghel) favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice în intestin. 2. Gestionarea stresului – Practici precum meditația, yoga și respirația conștientă reduc nivelul de cortizol, hormon care poate afecta negativ microbiomul intestinal. 3. Odihna și somnul de calitate – Un program de somn regulat contribuie la regenerarea organismului și la menținerea echilibrului neurochimic. 4. Evitarea antibioticelor inutile – Utilizarea excesivă a antibioticelor poate distruge bacteriile benefice și poate perturba echilibrul microbiomului. 5. Mișcarea regulată – Activitatea fizică moderată susține sănătatea intestinală și ajută la reglarea stresului. Programul GamA – O abordare holistică pentru sănătatea intestinală și echilibrul emoțional Pentru cei care își doresc să își îmbunătățească sănătatea intestinală și să echilibreze axa intestin-creier, terapeutul Doina Gheorghe a dezvoltat programul GamA. Acesta combină metode științifice cu tehnici holistice pentru a restabili echilibrul organismului, prin: • Evaluarea stării microbiomului și identificarea dezechilibrelor digestive • Recomandări nutriționale personalizate pentru refacerea florei intestinale • Tehnici de gestionare a stresului și optimizarea somnului • Exerciții de respirație și mindfulness pentru îmbunătățirea comunicării intestin-creier Programul GamA este ideal pentru persoanele care se confruntă cu probleme digestive, anxietate, stres cronic sau tulburări metabolice și doresc o soluție naturală și eficientă pentru îmbunătățirea stării lor de sănătate. Axa intestin-creier reprezintă sănătatea noastră generală, iar echilibrul microbiomului influențează direct atât digestia, cât și starea noastră emoțională și mentală. Printr-un stil de viață echilibrat și prin abordări integrate, precum programul GamA al terapeutului Doina Gheorghe, putem susține această conexiune vitală și ne putem îmbunătăți calitatea vieții. Dacă îți dorești să îți optimizezi sănătatea intestinală și echilibrul emoțional, programul GamA poate fi soluția pe care o cauți!