Ești în perioada de alăptare? Află ce alimente sunt benefice

Dietă 11 August 2023

Dieta pe baza grupelor de sânge este o teorie nutrițională, care sugerează că, indivizii ar trebui să urmeze diete specifice bazate pe grupa lor de sânge (A, B, AB sau O). Acest concept a fost popularizat de Dr. Peter J. D'Adamo în cartea sa „Eat Right 4 Your Type”, publicată în 1996. Ce se spune despre această dietă? Ideea centrală din spatele acestei diete conform grupei de sânge, pune accent pe tipuri de sânge care au caracteristici genetice, unice, moștenite de la strămoșii noștri, care s-au adaptat la diferite stiluri alimentare de-a lungul timpului.  Prin urmare, aderarea la o dietă adaptată grupei de sânge poate duce la o sănătate mai bună și la pierderea în greutate. Tip O: „Vânătorul” - Se spune că această grupă de sânge se dezvoltă cu o dietă bogată în proteine, similară cu ceea ce au vânat și mâncat strămoșii noștri, inclusiv carne, pește, legume și fructe și câteva dintre cereale. Se recomandă evitarea lactatelor și cerealelor, precum grâul și porumbul. Tipul A: „Cultivatorul” - Se crede că această grupă de sânge beneficiază de o dietă în principal pe bază de plante, punând accent pe alimente proaspete, organice și vegetariene. Este recomandat să se evite carnea roșie și să se limiteze produsele lactate, optând în schimb pentru produse pe bază de soia. Tipul B: "Nomadul" - Se crede că persoanele cu sânge de tip B au un sistem digestiv mai flexibil. Dieta lor include o varietate de alimente precum carne, lactate, cereale, legume și fructe. Li se recomandă să evite puiul și să limiteze anumite alimente precum porumb, linte și alune. Tip AB: „Enigma” - Această grupă de sânge este considerată a avea un amestec de caracteristici de la tipurile A și B. Dieta pentru persoanele AB include o gamă largă de alimente, inclusiv fructe de mare, tofu, lactate, cereale, fructe și legume. Ar trebui să evite cofeina și alcoolul și să limiteze carnea afumată. Avantajele și dezavantajele dietei Personalizare stilului bazate pe grupa de sânge a unui individ. Această abordare face ca individul să se simtă mai adaptat stilului, crescând conformitatea și satisfacția. Alegeri alimentare sănătoase predominant in timpul zile, se pune accent pe alegeri alimentare mai sănătoase, cum ar fi fructele, legumele și proteinele slabe, care pot duce la o nutriție generală îmbunătățită. Pierderea în greutate poate apărea iar unii susținători declară că respectarea alimentară pentru grupa de sânge ajută la pierderea în greutate. Acest lucru s-ar putea datora eliminării anumitor produse nesănătoase și concentrării generale asupra obiceiurilor alimentare benefice. Concentrarea pe alimente integrale, nerecomandându-se alimentele procesate și artificiale, se încurajează consumul de alimente integrale, naturale care pot avea efecte pozitive asupra sănătății. Lipsa dovezilor științifice este una dintre cele mai semnificative critici la adresa dietei grupelor de sânge este lipsa unor dovezi științifice solide, care să susțină afirmațiile acesteia. Cele mai multe dintre premisele dietei se bazează pe dovezi anecdotice și nu pe studii bine concepute și revizuite. Cercetare este limitată prin studii ce au explorat relația potențială dintre grupa de sânge și anumite afecțiuni de sănătate, dovezile sunt neconcludente și adesea contradictorii. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili orice conexiuni definitive. Natura poate fi restrictivă, eliminând grupuri întregi de alimente pentru anumite tipuri de sânge, ceea ce poate duce la deficiențe nutriționale, dacă nu este atent echilibrată. Există o incovențientă față de dieta grupelor de sânge si poate fi o provocare, mai ales în situații sociale sau atunci când mâncarea este consumată în afara propriei bucătării, deoarece necesită respectarea strictă a anumitor alegeri alimentare. Acest stil alimentar se potrivește atleților? Pentru sportivi, alimentația adecvată este crucială pentru susținerea antrenamentului, a performanței și a recuperării. Nevoile lor alimentare pot varia semnificativ în funcție de factori precum intensitatea antrenamentului, tipul de sport, metabolismul individual și obiectivele specifice. O dietă bine echilibrată care oferă macronutrienți (carbohidrați, proteine ​​și grăsimi) și micronutrienți (vitamine și minerale) adecvate este, în general, cea mai bună abordare. Sportivii pot avea cerințe mai mari de energie și de nutrienți decât indivizii sedentari, iar dietele lor necesită adesea personalizare, pentru a se potrivi cu sporturile și regimurile de antrenament specifice. Carbohidrații sunt o sursă primară de energie pentru sportivi, în special pentru sporturile de anduranță. Cei ce practica sportul ar trebui să se concentreze pe consumul de carbohidrați complecși, cum ar fi cerealele integrale, fructele și legumele. Proteinele sunt esențiale pentru repararea și recuperarea mușchilor deoarece sportivii au nevoie de un aport suficient de proteine, care pot fi obținute din carne slabă, pește, lactate, leguminoase și surse pe bază de plante. Grăsimile sănătoase joacă un rol în producția de hormoni și stocarea energiei. Atleții ar trebui să includă surse de grăsimi sănătoase, cum ar fi avocado, nuci, semințe și ulei de măsline. Hidratarea adecvată este esențială pentru sportivi pentru a menține performanța și pentru a preveni deshidratarea. Apa și băuturile bogate în electroliți sunt esențiale în timpul antrenamentului și competiției. În loc să se bazeze pe abordări dietetice nedovedite, cum ar fi dieta grupului de sânge, sportivii ar trebui să se concentreze pe strategii de nutriție bazate pe dovezi, care au fost studiate și demonstrate că susțin performanța atletică.

Dietă 11 August 2023

Abordarea crudivoră, cunoscută și sub denumirea de dieta raw food sau raw veganism, este un stil de viață alimentar care se învârte în jurul consumului de alimente crude și neprocesate, în primul rând de origine vegetală. Gătirea alimentelor peste o anumită temperatură (de obicei, în jur de 40–48°C) poate distruge enzimele esențiale, vitaminele și alți nutrienți benefici prezenți în alimente, reducând astfel nutriția generală, valoarea și beneficiile pentru sănătate.  Elementele de bază în dieta raw food Specialiștii în materie de raw food pun accentul pe consumul de alimente integrale, naturale, în stare crudă, iar dieta lor include de obicei următoarele tipuri de alimente: O varietate de fructe proaspete precum mere, banane, fructe de pădure, portocale și pepeni, consumate în mod obișnuit. O gamă largă de legume, inclusiv verdețuri cu frunze, morcovi, castraveți, roșii și ardei gras, este esențială pentru dietă. Nucile crude precum migdale, caju și semințe precum cele de chia, in și semințele de floarea soarelui, reprezintă surse importante de proteine ​​și grăsimi sănătoase. Unii consumatori de alimente crude consumă cereale încolțite (de exemplu, quinoa încolțită) și leguminoase (linte, fasole) pentru a adăuga nutrienți. Uleiurile presate la rece, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de cocos și uleiul de semințe de in sunt utilizate cu moderație. Anumite alge comestibile pot fi incluse în dieta cu alimente crude, pentru a furniza minerale și nutrienți suplimentari.  Alimentele fermentate, cum ar fi varza murată și brânzeturile fermentate cu nuci, sunt uneori încorporate pentru beneficiile lor probiotice. Alimentația crudă este adesea asociată cu veganismul, deoarece crudivorii evită de obicei toate produsele de origine animală, inclusiv carnea, lactatele, ouăle și orice alimente de origine animală. Susținătorii dietei raw food pun accent pe beneficiile pentru sănătate, inclusiv digestie îmbunătățită, energie crescută, pierdere în greutate, sănătate îmbunătățită a pielii și un risc redus de anumite boli cronice. Avantajele dietei raw food Alimentația crudă pune accent pe consumul de alimente în starea sa naturală, care poate reține mai multe vitamine, minerale și enzime, în comparație cu alimentele gătite. O dietă cu alimente crude include de obicei o proporție mare de alimente vegetale întregi, neprocesate, care pot contribui la o sănătate generală mai bună. În continuare, unii oameni consideră că adoptarea unei diete cu alimente crude ajută la gestionarea greutății, datorită concentrării sale pe alimente cu conținut scăzut de calorii și nutrienți. Alimentația crudă descurajează consumul de alimente procesate și rafinate, care pot fi benefice pentru sănătate. Provocările dietei raw food O dietă strictă cu alimente crude poate duce la deficiențe ale anumitor nutrienți, cum ar fi vitamina B12, fier, calciu și acizi grași omega-3, care sunt mai ușor disponibili în alimentele gătite sau în produsele de origine animală. Unele persoane pot experimenta disconfort digestiv sau dificultăți în descompunerea anumitor alimente crude, în special cerealele și leguminoasele. Nu în ultimul rând, dietele cu alimente crude prezintă un risc mai mare de boli de origine alimentară fiind, dacă nu sunt respectate practicile adecvate de manipulare și igienă a alimentelor. Avantajele veganismului Veganismul este condus în primul rând de preocupări etice, cu privire la bunăstarea animalelor și sustenabilitatea mediului. Dieta vegană bine planificată poate furniza toți nutrienții esențiali, inclusiv proteine, fier, calciu și acizi grași omega-3, fără a fi nevoie de produse de origine animală. Studiile au arătat că dietele vegane bine echilibrate pot reduce riscul de boli de inimă, anumite tipuri de cancer și diabet de tip 2. Riscurile veganismului Veganii se pot baza în mare măsură pe alimente procesate, care pot avea un conținut ridicat de zaharuri adăugate, grăsimi nesănătoase și sodiu. O dietă vegană greșit planificată poate duce la deficiențe de nutrienți, mai ales dacă lipsesc varietatea și echilibrul. Fără o planificare atentă, o dietă vegană poate avea lipsă de vitamina B12, fier, calciu, acizi grași omega-3, zinc și proteine ​​complete. Vitamina B12, de exemplu, se găsește în principal în produsele de origine animală, iar deficiența acesteia poate duce la anemie și probleme neurologice. Deși există surse de proteine ​​​​pe bază de plante, este posibil să nu fie întotdeauna la fel de ușor disponibile sau la fel de complete ca proteinele de origine animală. Unele persoane pot întâmpina provocări digestive atunci când trec la o dietă vegană, în special dacă își măresc brusc aportul de alimente bogate în fibre. Acest lucru poate duce la balonare și disconfort gastro-intestinal. Mai mult de atât, în funcție de locul în care locuiești și de cercul tău social, poate fi dificil să găsești opțiuni vegane, atunci când ieși la masă sau participi la adunări sociale. De asemenea, poate fi o provocare să menții o dietă vegană în timpul călătoriilor sau în anumite contexte culturale. Produsele de specialitate pe bază de plante și opțiunile organice pot fi uneori mai scumpe decât produsele convenționale pe bază de animale, ceea ce poate duce la costuri mai mari ale alimentelor pentru vegani. O dietă vegană implică adesea mai mult gătit și pregătire a mesei, precum și o dependență mai mare de alimente integrale. Acest lucru poate necesita mai mult timp și efort în bucătărie. Chiar dacă opțiunile vegane s-au extins în ultimii ani, unele alimente vegane procesate pot fi încă bogate în grăsimi, zaharuri și aditivi nesănătoși. Bazându-se în mare parte pe aceste alimente procesate, poate să nu contribuie la sănătatea generală. Dietele pe bază de plante sunt în general considerate mai ecologice decât dietele centrate pe produse de origine animală. Anumite alimente vegane pot avea în continuare impacturi negative asupra mediului, mai ales dacă sunt puternic procesate sau se bazează pe agricultura extensivă în monocultură. Pe scurt, atât dieta raw food, cât și veganismul au meritele și provocările lor. O dietă vegană, bine echilibrată poate oferi o nutriție adecvată și poate fi aliniată cu valorile etice și de mediu. Pe de altă parte, alimentația crudă poate reține mai mulți nutrienți, dar necesită o planificare atentă, pentru a se asigura că toate nevoile nutriționale sunt îndeplinite. Este esențial să vă consultați cu un dietetician sau un profesionist din domeniul sănătății, înainte de a adopta oricare dintre abordările dietetice, pentru a vă asigura că îndeplinește cerințele nutriționale individuale și obiectivele de sănătate. Dieta privită din perspectiva unui atlet Alimentația crudă poate reprezenta unele provocări pentru persoanele implicate în sport sau activități fizice intense. Sportivii au nevoie de o nutriție optimă, pentru a-și susține nivelul de energie, performanța și recuperarea. În timp ce alimentația crudă se concentrează pe consumul de alimente pe bază de plante care nu sunt preparate, este posibil să nu se furnizeze întotdeauna nutrienții și energia necesară sportivilor. Acest lucru se întâmplă în special atunci când vine vorba de sportivii care se angajează în antrenamente de mare intensitate sau sporturi de competiție. Planificare atentă a surselor de proteine pentru sportivi Sportivii au nevoie de proteine ​​suficiente pentru repararea și creșterea mușchilor. Dietele cu alimente crude ar putea să nu aibă proteine ​​complete găsite în produsele de origine animală, așa că o planificare atentă și combinarea surselor de proteine ​​pe bază de plante sunt esențiale. Carbohidrații sunt o sursă primară de energie pentru sportivi. În timp ce dietele cu alimente crude pot furniza carbohidrați prin fructe și legume, sportivii ar putea avea nevoie de un aport mai mare de carbohidrați pentru a-și alimenta antrenamentul și competițiile. Dietele cu alimente crude pot fi bogate în nutrienți, dar sportivii au cerințe mai mari de nutrienți din cauza solicitării fizice crescute. Asigurarea unui aport adecvat de nutrienți esențiali, cum ar fi fier, calciu, zinc și vitamina B12 este crucială. Alimentele crude pot avea un conținut ridicat de apă, dar sportivii trebuie să acorde atenție hidratării adecvate, mai ales în timpul sesiunilor intense de antrenament sau la temperaturi ridicate.  Unii sportivi pot experimenta disconfort digestiv cu anumite alimente crude, în special produse bogate în fibre, cum ar fi legumele crude și leguminoasele. Sportivii au nevoie de niveluri de energie susținute pentru performanță optimă. Este posibil ca dietele cu alimente crude să nu furnizeze suficiente calorii sau surse de energie ușor accesibile pentru unii dintre ei. Sportivii, îndeosebi, trebuie să fie precauți cu privire la siguranța alimentară, atunci când consumă alimente crude, deoarece sunt predispuși la tulburări de alimentație. Nota de final este constituită de această "cale de mijloc" pe care doresc să o propun. Dacă nu există o problemă la nivelul organismului ce presupune incapacitatea aparatului digestiv de a măcina produsele de origine animală atunci nu este un motiv real din a ne priva de acestea. Abordările spirituale sunt, și ele, asumate când discutăm despre privarea nutritională chiar dacă ele nu ar face obiectul sănătății. În funcție de scopurile pe care le avem suntem datori față de noi să evaluăm în echilibru aspectele care avantajează sau ne dezavantajează iar doar după ce le punem corect în balanata să luăm decizia potrivită. 

Medical 14 Septembrie 2023

Stilul alimentar carnivor este o abordare dietetică, care implică consumul exclusiv de alimente de origine animală, în principal carne și produse de origine animală, excluzând toate alimentele pe bază de plante. Aceasta este adesea descrisă ca o formă extremă a dietei lipsite de carbohidrați și bogate în grăsimi, deoarece elimină nu numai carbohidrații, ci și toate fructele, legumele, cerealele, leguminoasele, nucile, semințele și majoritatea produselor lactate.   Abordarea carnivoră nu are un singur fondator sau inițiator, așa cum au alte diete. În schimb, aceasta a evoluat drept un concept alimentar de-a lungul timpului și a fost promovat de diverse personalități. Doctorul Shawn Baker este unul dintre susținătorii de seamă ai dietei carnivore moderne. Fost chirurg ortoped și susținător proeminent pentru o dietă exclusiv din carne, promovează metoda prin cartea sa “Dieta Carnivoră”, dar și prin prezența pe rețelele sociale.     Ce implică dieta carnivoră   - Alimentele primare consumate într-o dietă carnivoră sunt carnea de vită, porc, pasăre și pește, împreună cu produse de origine animală precum ouălele și lactatele (deși unii dintre adepții mai stricți elimină ouălele și lactatele).   - Sunt eliminate toate alimentele pe bază de plante, ceea ce înseamnă că nu există fructe, legume, cereale sau grăsimi derivate din plante, cum ar fi uleiurile vegetale.   - Mulți susținători ai stilului carnivor pun accentul pe consumul de bucăți de carne care conțin grăsime, deoarece acestea oferă o sursă de energie în absența carbohidraților.   - Cărnurile foarte procesate, cum ar fi crenvurștii și cârnații, sunt de obicei descurajate, iar accentul se pune pe alimente de origine animală întregi, neprocesate.   - Se recomandă, de asemenea, creșterea aportului de sare, deoarece eliminarea carbohidraților poate duce la pierderea electroliților.   Susținătorii dietei carnivore pun accent pe diferite beneficii, cum ar fi pierderea în greutate, claritatea mentală îmbunătățită și ameliorarea anumitor afecțiuni de sănătate, ca de exemplu bolile autoimune sau problemele digestive.     Beneficiile stilului alimentar carnivor   Jordan Peterson, un psiholog și autor proeminent canadian și fiica sa, Mikhaila Peterson, au atras atenția pentru susținerea dietei carnivore. Interesul lui Jordan Peterson pentru dietă a provenit din experiența fiicei sale, Mikhaila, folosind-o pentru a-și ameliora problemele de sănătate. Ea a fost un susținător vocal al dietei carnivore și a oferit informații pe rețelele de socializare și prin podcasturi. A susținut că dieta i-a îmbunătățit semnificativ sănătatea, în special în gestionarea afecțiunilor autoimune și legate de starea de spirit.   Jordan Peterson, inspirat de succesul fiicei sale în dietă, a decis și el să încerce. Acesta a discutat despre impactul dietei asupra propriei sănătăți și bunăstare în interviuri și apariții publice. La fel ca și fiica sa, el a creditat dieta carnivoră cu schimbări pozitive în sănătatea sa. Fiica acestuia și-a asumat această abordare alimentară din decembrie 2017 și o practică neîntrerupt până în prezent, pe când Jordan Peterson a făcut asta timp de aproximativ șase luni, după care a continuat să adauge diferite legume la produsele de origine animală.     Un stil de viață ușor de adoptat   Simplitate: stilul carnivor este simplu și ușor de urmat, deoarece implică consumul unei game limitate de alimente, în principal carne și produse de origine animală.   Claritate mentală: dieta poate duce la îmbunătățirea concentrării și a clarității mentale, deoarece elimină sursele potențiale de ceață cerebrală asociate cu anumite alimente.   Gestionarea afecțiunilor autoimune: se susține că abordarea carnivoră poate ajuta la gestionarea afecțiunilor autoimune, prin reducerea inflamației și a răspunsurilor sistemului imunitar.   Sănătatea pielii și testarea intoleranțelor: Unele persoane au raportat îmbunătățiri ale afecțiunilor pielii, cum ar fi acneea, în timpul dietei carnivore. Eliminarea multor potențiali alergeni alimentari din dietă poate ajuta indivizii să identifice sensibilități sau intoleranțe alimentare specifice.   Lipsa zahărului procesat: Dieta carnivoră elimină zahărul și carbohidrații procesați, ceea ce poate fi benefic pentru cei care doresc să reducă consumul de zahăr.     Dezavantajele acestei abordări alimentare   Pot exista deficiențe nutriționale majore dacă lucrurile nu sunt calibrate corect. Dieta elimină grupuri întregi de alimente, inclusiv fructele, legumele, cerealele și leguminoasele, care furnizează nutrienți esențiali, cum ar fi fibrele alimentare, vitaminele (vitamina C și acidul folic), minerale (potasiul și magneziul) și diferiți fitonutrienți. Absența acestor nutrienți poate duce la deficiențe ale organismului în timp.   Lipsa fibrei și a antioxidanților pot pune corpul într-un dezavantaj major. Fără alimente vegetale, dietei îi lipsesc fibrele alimentare, care sunt esențiale pentru sănătatea digestivă, mișcările intestinale regulate și prevenirea afecțiunilor precum constipația și diverticulita. Alimentele pe bază de plante sunt bogate în antioxidanți, care ajută la combaterea stresului oxidativ și la reducerea riscului de boli cronice. Absența acestor antioxidanți în dieta carnivoră poate fi o îngrijorare.   Cui nu îi este recomandată dieta carnivoră?   Dieta carnivoră poate induce cetoza, o stare în care organismul folosește grăsimea pentru energie. În unele cazuri, cetoza poate evolua spre cetoacidoză, o afecțiune potențial periculoasă, cu niveluri ridicate de cetone în sânge. Deși cetoacidoza este rară la persoanele sănătoase, poate apărea, în special la cei cu anumite afecțiuni medicale cum ar fi la diabetici.   Cunoscând niște lucruri din cadrul articolelor despre post negru și post intermitent, putem realiza cu ușurință faptul că cetoza nu este un lucru negativ. Este un context natural care se petrece, fie că vrem sau nu, în momentul în care depozitele de glicogen ale corpului s-au terminat (lipsa carbohidraților) și se ard grăsimile corpului pe post de energie pentru a ne putea continua ziua. Cetoacidoza reprezintă apariția cetonelor, într-un ritm alert, în sânge, și transformarea lui din bază în acid. În acest punct, sângele devine toxic pentru organism și poate aduce după sine alte afecțiuni.    Trebuie să fie menționat faptul că acest aspect se intâmplă în cazul persoanelor care au la bază o afecțiune prezentă, diagnosticată sau nu. În niciun fel practica sănătoasă a postului, indiferent de motivație, nu poate face rău unei persoane a cărui organism este în limite normale.

Medical 26 Septembrie 2023

O dietă fără gluten este o abordare alimentară care exclude glutenul proteic. El se găsește în cereale precum: grâu, orz, secară și derivații ale acestora. Scopul principal al unei diete fără gluten este de a gestiona boala celiacă, sensibilitatea la gluten non-celiacă și alergia la grâu. Dieta fără gluten nu a fost inventată de un singur individ sau dezvoltată ca o invenție specifică. În schimb, a evoluat de-a lungul timpului ca tratament medical pentru persoanele cu afecțiunile menționate mai sus.     Ce presupune dieta fără gluten?   Glutenul este prezent în diferite cereale și în produsele din acestea. Alimentele care conțin gluten includ produse pe bază de grâu (cum ar fi pâinea, pastele și cerealele), orzul, secara și multe alimente procesate care folosesc aceste cereale drept ingrediente sau agenți de îngroșare. În cadrul unei diete fără gluten, persoanele evită toate sursele de gluten și se concentrează pe alimentele fără gluten în mod natural. Acestea includ fructe proaspete, legume, carne de porc, vită, pasăre, pește, fasole, leguminoase, nuci și cereale fără gluten, cum ar fi orezul, quinoa, porumbul și ovăzul fără gluten (dacă este certificat ca fiind fără gluten).   Persoanele care urmează o dietă fără gluten trebuie să citească cu atenție etichetele alimentelor, pentru a identifica sursele ascunse de gluten. Producătorii folosesc adesea grâul sau derivatele acestuia în diferite alimente procesate, sosuri, condimente și supe. De asemenea, contaminarea încrucișată este o preocupare semnificativă pentru cei cu boala celiacă sau sensibilitate la gluten. Chiar și mici urme de gluten din ustensilele comune, suprafețele de gătit sau echipamentele de preparare a alimentelor, pot declanșa simptome.     Afecțiunile cauzate de gluten   - Boala celiacă este o tulburare autoimună în care ingestia de gluten declanșează un răspuns imunitar, care dăunează mucoasei intestinului subțire. O dietă strictă fără gluten este singurul tratament pentru boala celiacă. - Unii indivizi experimentează simptome similare cu cele ale bolii celiace atunci când consumă gluten, dar nu au boala celiacă sau alergie la grâu. Această afecțiune este denumită sensibilitate la gluten non celiacă. - Persoanele cu alergie la grâu trebuie să evite toate produsele care conțin grâu ce includ gluten.   Pe lângă perspectivele dietetice, cei cu boală celiacă sau sensibilitate la gluten este necesar adesea să adopte un stil de viață fără gluten. Aceasta implică utilizarea produselor de îngrijire personală fără gluten (cum ar fi șamponul și pasta de dinți), să fie precauți cu privire la medicamentele care pot conține gluten și să fie conștienți de potențialul de expunere la gluten în produsele nealimentare.   Cea mai timpurie recunoaștere a bolii celiace, o tulburare autoimună declanșată de ingestia de gluten, datează din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, abia în secolul al XX-lea boala a fost mai bine înțeleasă și diagnosticată oficial. Cu toate acestea, înainte de dezvoltarea testelor moderne de diagnostic, metoda principală de gestionare a bolii celiace era observarea dietei. Medicii și pacienții au observat că eliminarea grâului și a altor cereale care conțin gluten din dietă, ar putea atenua simptomele.   La mijlocul secolului al XX-lea, cercetători ai medicinei au început să identifice glutenul ca fiind componenta specifică a cerealelor, responsabilă de declanșarea răspunsului autoimun în boala celiacă. Pe măsură ce înțelegerea bolii celiace și a sensibilității la gluten a crescut, au fost stabilite linii directoare alimentare, pentru a ajuta persoanele să-și gestioneze problemele. Aceste linii directoare au subliniat evitarea cerealelor care conțin gluten, cum ar fi grâul, orzul și secara. Într-un final, cererea pentru alimente fără gluten a crescut, ceea ce a condus la dezvoltarea de alternative fără gluten la produsele tradiționale pe bază de grâu. Disponibilitatea acestor produse s-a extins, făcând lucrurile mai ușoare pentru persoanele cu afecțiunile specifice.     Simptomele bolilor provocate de gluten   Pentru boala celiacă, există următoarele manifestări pe care trebuie să le ținem sub observație: -   Probleme de natură digestivă care includ durere abdominală, constipație și balonare -   Oboseală și stări de letargie -   Absorbția insuficientă a nutrienților în timpul digestiei -   Dureri ale articulațiilor -   Dureri de cap -   Tulburări emoționale, printre care: tristețe, anxietate, angoasă și depresie.   Pentru sensibilitatea la glutenul non-celiacă, manifestările sunt aceleași, însă pot include și ceața cerebrală și osteoporoză.   În cazul alergiei la grâu, aceasta se va manifesta prin următoarele: -   Probleme de natură digestivă cum ar fi dureri abdominale, grețuri și vărsături -   Probleme respiratorii precum tusea și respirația îngreunată -   Prezența iritațiilor și umflăturilor pe piele - Anafilaxia, o reacție alergică cu potențial letal care include umflarea severă a zonei gâtului și scăderea tensiunii arteriale Perspective atletice asupra dietei fără gluten Sportivii care iau în considerare o dietă fără gluten ar trebui să o abordeze cu grijă și atenție nevoilor lor nutriționale. În timp ce o dietă fără gluten poate fi potrivită pentru sportivii cu boală celiacă sau sensibilitate la gluten non-celiacă, este esențial să ne asigurăm că dieta furnizează nutrienții și energia necesare pentru performanța atletică optimă.   Sportivilor le este recomandat să se consulte cu un dietetician sau un nutriționist sportiv. Acești profesioniști pot crea un plan de nutriție personalizat care să îndeplinească cerințele de energie, proteine, carbohidrați și nutrienți, în timp ce aderă la o dietă fără gluten. Se subliniază aici alimentele întregi, bogate în nutrienți, care sunt în mod natural fără gluten, cum ar fi fructele, legumele, proteinele slabe, lactatele (dacă sunt tolerate) și cerealele fără gluten, cum ar fi orezul, quinoa și ovăzul (dacă au mențiunea de „fără gluten” pe ambalaj). Aceste alimente oferă vitamine, minerale și fibre esențiale.   Sportivii au nevoie de carbohidrați pentru energie și recuperare   Carbohidrații sunt o sursă de energie crucială pentru sportivi. În timp ce produsele pe bază de grâu sunt surse comune de carbohidrați, sunt disponibile opțiuni fără gluten, cum ar fi orezul, cartofii, porumbul și pastele fără gluten. Sportivii ar trebui să se asigure că primesc suficienți carbohidrați pentru energie și recuperare. De asemenea, ei au nevoie de proteine ​​adecvate pentru repararea și creșterea mușchilor. Sursele bune de proteine ​​fără gluten includ carnea slabă, carnea de pasăre, peștele, ouăle, leguminoasele, nucile și semințele. Suplimentele de proteine ​​ar trebui, de asemenea, alese cu atenție pentru a se asigura că nu conțin gluten.   Dieta fără gluten poate avea un conținut scăzut de fier și calciu din cauza eliminării produselor din grâu fortificate. De aceea, este important ca atenția să fie îndreptată spre alimente bogate în fier, cum ar fi carne roșie, carne de pasăre și fasole, precum și alimente bogate în calciu, cum ar fi lactatele sau alternativele lactate fortificate. Suplimentele alimentare, cum sunt vitaminele și pudrele de proteine, vor fi alese cu grijă pentru a nu conține gluten. Unele suplimente pot conține gluten ca umplutură sau agent de legare.   Drept concluzie, putem spune că o dieta fără gluten este un pas obligatoriu pentru cei care au fost diagnosticați cu boala celiacă sau intoleranțe alimentare din acest spectru. Nu este o treaptă obligatorie pentru toți ceilalți care nu au reacții negative.

Medical 26 Septembrie 2023

Dieta MIND este un model alimentar conceput pentru a promova sănătatea creierului și pentru a reduce riscul de declin cognitiv și boli neurodegenerative, în special boala Alzheimer. Numele de „MIND” înseamnă „Intervenția dietei mediteraneene DASH, pentru întârziere neurodegenerativă”, indicând faptul că se combină elemente ale dietei mediteraneene și ale dietei DASH, ambele fiind asociate cu diverse beneficii pentru sănătate.   Aceasta a fost dezvoltată pe baza cercetărilor științifice care sugerează că anumite alimente și nutrienți pot avea un efect protector asupra creierului și a funcției cognitive. Dieta pune accent pe alimentele care au fost legate de sănătatea cognitivă, în timp ce le descurajează pe cele care pot avea un impact negativ asupra creierului.     Baza științifică din spatele dietei Dieta MIND este considerată un plan alimentar sănătos pentru creier, deoarece încorporează alimente care au fost asociate cu beneficii cognitive.   Ea pune un accent puternic pe alimentele bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, legumele cu frunze verzi și nucile. Antioxidanții compuși din acestea ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și a daunelor cauzate de moleculele dăunătoare numite radicali liberi. Se crede că stresul oxidativ joacă un rol în dezvoltarea bolilor neurodegenerative.   Peștele gras precum somonul, păstrăvul și macroul, care sunt incluși în dieta MIND, sunt surse excelente de acizi grași omega-3. Ele sunt grăsimi esențiale cunoscute pentru proprietățile lor antiinflamatorii și pentru beneficiile potențiale pentru sănătatea creierului. Studiile medicale sugerează că omega-3 pot ajuta la reducerea riscului de declin cognitiv.   Legumele cu frunze verzi din dieta MIND sunt surse bogate de acid folic. Folatul joacă un rol în reducerea nivelului de homocisteină, un aminoacid care este asociat cu un risc crescut de declin cognitiv atunci când este prezent la niveluri ridicate. De asemenea, includerea uleiului de măsline extravirgin oferă grăsimi mononesaturate, care au fost legate de îmbunătățirea funcției cognitive și un risc mai mic de boli neurodegenerative. Pe aceeași cale, dieta MIND descurajează consumul de grăsimi saturate și trans, care se găsesc în mod obișnuit în alimentele prăjite și procesate. Ele sunt asociate cu un risc crescut de declin cognitiv și boli de inimă.   Aportul ridicat de zahăr și consumul de alimente foarte procesate au legătură cu inflamația și efectele adverse asupra sănătății creierului. În dietă se încurajează reducerea alimentelor zaharoase și procesate. Consumul de băuturi alcoolice se sugerează a fi moderat, în special vin roșu. Studiile au sugerat faptul că este indicat să existe moderație, deoarece consumul de alcool poate fi asociat cu un risc mai scăzut de declin cognitiv. Cu toate acestea, consumul excesiv de alcool poate avea efecte adverse asupra creierului.     Perspectiva stilului alimentar în relație cu alte boli Pe lângă cele menționate mai sus, aceasta abordare alimentară oferă sprijin și față de alte afecțiuni.   În timp ce scopul principal al dietei MIND este de a sprijini sănătatea creierului, accentul pe alimentele sănătoase pentru inimă, cum ar fi fructele, legumele, nucile și uleiul de măsline, poate avea efecte pozitive asupra sănătății cardiovasculare. Suprapunerea dietei MIND cu dieta mediteraneană și dieta DASH contribuie la beneficiile sale potențiale pentru sănătatea inimii.   Componentele dietei, cum ar fi cerealele integrale și fructele care au conținut scăzut de zahăr, se aliniază cu recomandările dietetice pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 2. O dietă care susține controlul zahărului din sânge are un impact pozitiv în păstrarea diabetului sub control.   Se încurajează consumul de alimente bogate în antioxidanți și compuși antiinflamatori. Inflamația cronică este legată de diferite boli cronice, inclusiv boli de inimă și tulburări neurodegenerative. Trebuie sa reținem faptul că inflamația cronică este un răspuns imunitar persistent și pe termen lung, care apare atunci când mecanismele naturale de apărare ale organismului rămân activate pentru o perioadă îndelungată, chiar și atunci când nu există nici o amenințare sau vătămare aparentă. Inflamația este un proces normal și necesar în răspunsul imun al organismului la răni, infecții sau substanțe nocive. Ajută organismul să repare țesuturile deteriorate, să lupte împotriva infecțiilor și să elimine celulele deteriorate.     Observații medicale în vederea diete MIND -   Deși dieta MIND nu elimină în întregime carnea roșie, ea încurajează moderația. Limitați-vă consumul de carne roșie, în special de carne procesată, deoarece acestea au fost asociate cu riscuri pentru sănătate. -   Reduceți aportul de alimente cu zahăr, deserturi, bomboane și băuturi dulci. Consumul ridicat de zahăr este cauza inflamației și poate avea efecte adverse asupra sănătății creierului. -   Limitați utilizarea untului și a margarinei în gătit și ca grăsimi tartinabile. Acestea sunt bogate în grăsimi saturate, care pot avea efecte negative asupra sănătății inimii și creierului. -   Reduceți la minimum consumul de fast-food și prăjeli, care sunt adesea bogate în grăsimi nesănătoase, sodiu și ingrediente procesate. Aceste alimente nu se potrivesc dietei MIND pe opțiuni întregi, bogate în nutrienți. -   Alimentele foarte procesate și ambalate, cum ar fi chipsurile, prăjiturile și alimentele care se pot prepara la microunde, conțin adesea grăsimi trans nesănătoase, exces de sodiu și aditivi artificiali. Acestea ar trebui limitate sau evitate. -   Activitatea fizică regulată este o componentă critică a sănătății generale, inclusiv a creierului. Adăugați stilului de viață pe care îl aveți și exercițiile fizice, pentru a susține funcția cognitivă. -   Hidratarea adecvată este esențială pentru funcționarea creierului. Nu uitați să beți suficientă apă pe tot parcursul zilei.

Medical 08 Octombrie 2023

Anorexia nervoasă, denumită în mod obișnuit anorexie, este o tulburare alimentară gravă și care poate pune viața în pericol, caracterizată printr-o frică intensă de a crește în greutate și o imagine corporală distorsionată. Persoanele cu anorexie se angajează adesea în comportamente extreme pentru a-și controla greutatea și forma corporală, ceea ce duce la riscuri semnificative pentru sănătatea fizică și psihologică. Aceasta este o afecțiune complexă de sănătate mintală, mai degrabă cu implicații psihologice decât fizice. Caracteristicile anorexiei nervoase   Persoanele cu anorexie limitează de obicei consumul de alimente într-un grad extrem. Ele pot limita sever tipurile și cantitățile de alimente pe care le consumă, ceea ce duce la o lipsă severă de calorii. O frică irațională de a crește în greutate, chiar și atunci când persoana este subponderală sau la o greutate sănătoasă, este un semn distinctiv al anorexiei. Această frică determină adesea comportamentele alimentare restrictive. Persoanele cu anorexie își percep adesea corpurile ca fiind supraponderale sau neatractive, chiar și atunci când sunt semnificativ subponderali. Această imagine corporală distorsionată contribuie la impulsul către pierderea extremă în greutate. Multe persoane cu anorexie se angajează în exerciții fizice excesive ca modalitate de a arde calorii și de a-și controla greutatea. Se pot simți obligați să facă mișcare chiar și atunci când sunt epuizați fizic sau nu sunt bine. Anorexia poate duce la izolare socială, deoarece se pot retrage de la activitățile sociale, inclusiv mesele cu familia și prietenii, pentru a evita să mănânce în public sau să se confrunte cu presiunea de a mânca. Poate duce la o serie de simptome fizice, inclusiv fragilitate extremă, oboseală, amețeli, căderea părului, piele uscată și intoleranță la frig. În timp, duce la complicații medicale grave, cum ar fi dezechilibre electrolitice, probleme cardiace, osteoporoză și leziuni ale organelor. Persoanele cu anorexie suferă adesea de trauma psihologică semnificativă, inclusiv depresie, anxietate și gânduri obsesive despre mâncare, greutate și dimensiunea corpului.   Complicațiile acestei tulburări Aceste complicații pot afecta aproape fiecare sistem de organe și pot fi severe, mai ales dacă tulburarea nu este tratată la timp. Restricția alimentară severă în anorexie duce la malnutriție, care apare atunci când organismul nu primește nutrienții necesari pentru a funcționa corect. Malnutriția duce la o serie de probleme de sănătate, precum probleme cardiovasculare, gastrointestinale și ale oaselor. De asemenea, pot apărea și probleme hormonale sau neurologice. 1. Din punct de vedere al malnutriției, perturbă echilibrul electroliților (cum ar fi potasiul, sodiul și calciul) din organism, ceea ce afectează inima, mușchii și nervii. Aportul inadecvat de proteine ​​provoacă pierderea musculară și slăbiciune. Malnutriția slăbește sistemul imunitar, crescând riscul de infecții.   2. Din punct de vedere al problemelor cardiovasculare, există riscul să apară bradicardia, un ritm cardiac încetinit, care duce la amețeli și leșin. Hipotensiunea arterială rezultă din scăderea volumului sanguin și este asociată cu leșin și hipotensiune arterială ortostatică (cunoscute drept amețeli în picioare). Sunt posibile ritmuri cardiace neregulate, inclusiv aritmii care pot pune viața în pericol. Dezechilibrele electrolitice severe duc la stop cardiac, o afecțiune care, de asemenea, pune viața în pericol și este letală. 3. Din punct de vedere al implicațiilor gastrointestinale sunt prezente constipația, balonarea și durerile abdominale. O golire întârziată a stomacului numită gastropareză poate provoca greață și vărsături. Problemele digestive deteriorează mucoasa intestinelor și afectează absorbția nutrienților. 4. Din punct de vedere al sănătății oaselor, anorexia provoacă osteoporoza, slăbirea accentuată a oaselor și un risc crescut de fractură al acestora. 5. Din punct de vedere hormonal, nivelul hormonilor este într-un dezechilibru sever. Poate apărea amenoreea care reprezintă încetarea ciclului menstrual feminin. Natural, ea apare în momentul sarcinii și în timpul alăptării. Pierderea fertilității atât la bărbați cât și la femei se petrece într-un context de anorexie, dar pot apărea și tulburări ale glandei tiroide. 6. Din punct de vedere neurologic sunt prezente afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos. Deficiențele cognitive precum ceața cerebrală și probleme de concentrare sunt frecvent întâlnite. De asemenea, în cazurile de anorexie pe termen lung, pot apărea convulsii din cauza deficitului din organism. 7. Din punct de vedere dermatologic, pielea uscată și pierderea părului sunt lucruri foarte des asociate cu această afecțiune. În aceeași categorie intră și unghiile fragile. 8. Din punct de vedere al dentiției, xerostomia poate deveni ceva constant în viața de zi cu zi. Această afecțiune presupune o senzație constantă de gură uscată, care este deseori asociată cu o respirație urât mirositoare. Simplul fapt că glandele salivare nu își mai pot face treaba din cauza lipsei de nutrienți, creează un spațiu perfect pentru gingivită și carii.     Factorii genetici și anorexia. Influențe drastice asupra vieții   Anorexia nervoasă este o tulburare complexă de sănătate mintală cu factori multipli ce provoacă dezechilibre. Cu toate acestea, anorexia apare dintr-o combinație de influențe genetice, de mediu, psihologice și sociale.   Există dovezi care sugerează că factorii genetici joacă un rol în anorexie. Persoanele cu antecedente familiale de tulburări de alimentație, inclusiv anorexie, pot avea un risc mai mare de a dezvolta ei înșiși această tulburare. Cu toate acestea, a avea o predispoziție genetică nu garantează că cineva va dezvolta anorexie.   Influențele mediului pot contribui semnificativ la dezvoltarea anorexiei. Idealurile culturale de frumusețe exercită o presiune semnificativă asupra oamenilor, contribuind la nemulțumiri și la comportamente alimentare dezordonate. Dinamica familială disfuncțională, inclusiv problemele legate de control, critici sau comentarii legate de greutate, contribuie la dezvoltarea anorexiei. Experiențele traumatice, cum ar fi abuzul fizic sau sexual, sunt și ele parte din această cauză.   Metode de tratament pentru anorexie Tratamentul anorexiei nervoase implică de obicei o abordare multidisciplinară care se concentrează atât pe aspectele fizice, cât și pe cele psihologice ale tulburării. Tratamentul urmărește restabilirea unei greutăți sănătoase, abordarea deficiențelor nutriționale și a factorilor emoționali și psihologici care contribuie la anorexie. Abordarea medicală presupune o evaluare completă a stării persoanei anorexice din care sa reiasă gradul de malnutriție, problemele organelor interne și dezechilibrul electroliților din corp. Se pot administra și perfuzii de suport în cazuri severe. Factorul nutrițional condus de un dietetician ar fi al doilea pas în contextul de reabilitare. Acesta se face printr-un plan de mese bine stabilit și individualizat în funcție de greutate, sex, înălțime si vârstă. De asemenea, monitorizarea meselor este un lucru important de stabilit de către personalul autorizat. Cel de al treilea pas ar fi psihoterapia. Terapiile care s-au dovedit a fi eficiente împotriva anorexiei sunt terapia cognitiv-comportamentală și cea interpersonală. Ședințele private în timpul terapiei au rolul de a rezolva cauzele emoționale, iar în ședințele de grup se pot împărtăși experiențele dintre pacienți. Un al patrulea pas ar fi medicația, însă acesta este total opțional și nu trebuie asociat cu anorexia în mod direct. Nu există un medicament care să trateze anorexia dar există medicație pentru stările provocate de această tulburare mentală, ca de exemplu depresia și anxietatea.  Cartea Anorexia Nervoasa de Violeta Enea si Ion Dafinoiu combate una dintre cele mai grave tulburări mentale ale lumii moderne. Pe lângă metodele terapeutice sunt prezentate și poveștile persoanelor care suferă sau au suferit de anorexia nervoasă. Referință:  Anorexia Nervoasă de Violeta Enea și Ion Dafinoi