Boala celiacă: tot ce trebuie să știi despre simptome, diagnostic și viața fără gluten

Medical 11 August 2023

Milioane de oameni sunt dependenți de capriciile vremii. Pentru unii, vremea are doar un impact subtil asupra stării de spirit, energiei și cogniției. Alții se simt rău, chiar se mută în zone calde, deoarece au simțit că o clima rece îi afectează atât fizic, cât și la nivel psihologic. Până și cele mai optimiste persoane se pot confrunta cu efectele negative ale meteosensibilității. Ce este meteosensibilitatea Meteosensibilitatea este o tulburare afectivă sezonieră (TAS), după cum a denumit-o psihiatrul Norman E. Rosenthal. Potrivit acestuia, există o dificultate a adaptării organismului la schimbările vremii. Mulți oameni au stări confuze, fără legătură cu o boală specială. Ei sunt sensibili la căldură, vânt, ceață, ploi, nori, fulgere, ninsoare. Așadar, aceasta nu este o boală, ci un strigăt de alarmă al organismului, o incapacitate de a face față rapid oscilațiilor vremii. I se mai spune și „răul de vreme”. Comunitatea medicală susține că meteosensibilitatea nu este un mit, ci un fenomen real. Când este prea cald sau prea rece, unele boli existente deja în organism se pot acutiza. Deci apare o hipersensibilitate față de un anumit context climatic.  Există și alte denumiri generice care se referă la disconfortul accentuat de perturbațiile climatice: meteodependența, meteoropatia, meteonevroza. Cine este cel mai vulnerabil la schimbările de vreme În urma studiilor privind impactul vremii asupra sănătătii, s-a constatat că o treime din locuitorii zonelor cu climă temperată manifestă sensibilitate la schimbările atmosferice.  Astfel 40% din populație suferă de meteosensibilitate, de 3 ori mai frecventă la femei,  în special cele supuse sindromului premenstrual, dar și pentru că sunt mai emotive, comparativ cu bărbații.  Copiii mici și adolescenții: ei se află în procesul de evoluție, încă nu și-au dezvoltat adaptabilitatea la condițiile climatice. Persoanele în vârstă: nu pot să-și regleze cu ușurință temperatura corpului pentru că se află în procesul de involuție (bătrânețea). Persoanele care suferă deja de simptome depresive și anxioase: variațiile climaterice pot influența tulburările psihice (meteonevroza); se pot instala deprimarea și melancolia. Persoanele care suferă de patologii precum: reumatism, hipertensiune arterială, dureri de cap, astm, boli vasculare, dureri cronice, tulburări circulatorii, febra fânului (rinita alergică), anemie cu deficit de fier, scleroză multiplă, boli ale glandei tiroide, artrita. Orice persoana sănătoasă, dar care are un stil de viață stresant și dezordonat. Cum se manifestă meteosensibilitatea 19 Simptome frecvente ale meteodependenței: Deterioarea stării de spirit; Migrenele; Palpitațiile; Probleme respiratorii; Productivitatea scăzută; Instabilitatea emoțională; Dificultățile de somn (insomnie/somnolență); Capacitatea de muncă redusă; Senzația de sufocare; Deshidratarea; Predispoziție la suicid; Durerea în jurul cicatricilor sau rănilor mai vechi;  Mialgiile; Epuizarea și astenia;  Creșterea apetitului, în special pentru carbohidrați/zaharuri; Durerea reumatică și de articulații; Transpirațiile excesive; Disconfort digestiv;  Scăderea tensiunii arteriale. Nu toți oamenii reacționează similar. Unii se simt devastați de semnalele fizice și psihice provocate de oscilațiile meteorologice. La persoanele care suferă deja de depresie sau de alte boli fizice, aceste simptome se intensifică. La persoanele sănătoase, unele indicii sunt ca o stare care se normalizează, odată ce organismul se adaptează noilor condiții.  Cauze: temperaturile scăzute sau ridicate, precipitațiile și ceața, umiditatea, presiunea atmosferică, fluctuațiile termice severe (de la o zi la alta), radiațiile electromagnetice. Specia umană a pierdut mare parte din aptitudinile înnăscute pe care le aveau strămoșii ei. Omul modern s-a rupt de contactul nemijlocit cu natura, în care meteosensibilitatea se manifesta în sensul ei originar. Parcă am devenit niște „plante de seră”.  Relația cu mediul înconjurător nu este atât de simplă precum „rece = rău” sau „cald = bine”. Sistemul nervos simpatic reacționează sensibil și la schimbările rapide de temperatură, fiind responsabil de reacția „luptă sau fugi”, atunci când apar situații stresante sau periculoase. Schimbările sunt firești, dar nu toți le pot depăși fără dezechilibre în corp.  De obicei, trecerea de la un anotimp la altul, de la ora de vară la cea de iarnă, influențează starea fizică și psihică. În ultimii ani, avem parte de schimbări bruște de temperatură (de la o zi la alta sau chiar în decursul unei singure zile), care suprasolicită organismul. Corpul nostru încearcă să facă față din scurt acestor modificări neașteptate. Schimbările climatice pe termen lung, cum ar fi verile secetoase și iernile decalatate, vin în lunile în care organismul nu se mai așteaptă, fiind nevoit să se adapteze din mers la noile condiții.  Presiunea atmosferică ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește reacțiile organismului. O presiune atmosferică normală este de 760 mmHg (coloană de mercur), dar poate crește sau scădea. Există în atmosferă variații pe care nu le remarcăm, însă când presiunea este foarte scăzută, simțim că parcă nu avem aer; ne cuprinde o stare de sfârșeală. Medicii spun că pacientii cu astm pot face crize severe, iar cei cu boli de inimă pot face infarct sau atac cerebral, pentru că tensiunea crește mult.  O statistică SMURD arată o legatură între variațiile zilnice de temperatură și bolile cardiovasculare. În zilele cu scădere presională, numărul urgențelor cardiovasculare este de 2,5 ori mai mare decât în celelalte zile. Când presiunea atmosferică crește, ritmul cardiac scade, iar sângele se oxigenează mai bine.   Ceața, creșterea umidității îngreunează mult schimburile respiratorii, duc la scăderea oxigenului din aer și pot provoca tahicardii și amețeli. Când norii și ceața persistă, în special toamna și iarna, unii oameni nu sunt într-un confort existențial. Au un nivel energetic inferior, fără vlagă, datorită faptului că organismul răspunde la influențele atmosferice. Zilele calde și umede ale verii ar putea fi de-a dreptul chinuitoare. Un asemenea front atmosferic accentuează astmul, dereglările de somn, durerile de dinți și pericolul trombozelor.  Frigul influențează crizele de angină pectorală, astm bronșic și chiar infarctul miocardic acut. Aerul rece și umed devine greu de suportat pentru reumatici.  Pentru iubitorii de vară, starea de spirit se îmbunătățește pe vreme caldă și însorită.  Lumina soarelui stimulează serotonina sau „hormonul senzației de bine”. Zilele lungi și luminoase vă pot energiza, dar ploaia și zilele cu cer bacovian se răsfrâng negativ, provocând indispoziție. Alții se simt în largul lor pe o vreme răcoroasă, ploioasă, geroasă. Furtunile magnetice încetinesc circulația sângelui la persoanele cu boli cronice. Unii oameni simt o frică extremă când se apropie o furtună, senzație de furnicături și neliniște. Aceasta este anxietatea meteorologică. Subiecții cu sensibilitate ridicată la vreme  au mai multă deficiență funcțională și suferință psihologică.  Două forme principale de tulburare afectivă sezonieră Winter-SAD: simptome depresive care apar în special  iarna și se ameliorează în timpul verii; vremea rece oferă corpului  semnalul de a „hiberna”, rezultând mai puțină energie. În zilele scurte sau înnorate există mai puțină lumină, care să vă încurajeze să rămâneți treaz, așa că este posibil să vă simțiți mai amețit decât de obicei. Și cei tineri se plâng de dureri de cap, de spate, de mâini sau de picioare.  Summer-SAD: o tulburare de vară, mai puțin frecventă și care se rezolvă în lunile de iarnă; starea de spirit scade pe vreme caldă și însorită, unii oameni devenind iritabili, extenuați. Când e foarte cald, scade tensiunea arterială (amețeli, vertij, leșin), se rețin lichidele, unii fiind în pericolul de a face edeme (se umflă mâinile, picioarele), infarct miocardic sau transpiră excesiv (pierd minerale, deci hidratarea este esențială).  Tipuri de meteosensibilitate Pentru că fiecare om se comportă în mod unic la schimbările de vreme, se diferențiază 3 categorii de persoane. Meteoadaptabilii: organismul lor nu prezintă modificări majore de dispoziție, se acomodează ușor cu fluctuațiile vremii. Meteodependenții: ei trăiesc un adevărat calvar la schimbarea vremii, le sunt activate boli deja existente, atât fizic cât și psihic: stare de rău, instabilitate emoțională, crește presiunea arterială, dureri de cap, amețeli, dureri articulare, puls crescut, zgomot în urechi (tinitus sau acufenă), stări depresive, tulburări de somn. Anticipativii: presimt modificările vremii sub forma durerii apărute într-o cicatrice; spre exemplu, cei cu dureri reumatice pot anunța când plouă sau dacă se modifică temperatura. Această reacție se mai numește “al șaselea simț”. Tratarea și gestionarea stresului termic Este nevoie să atenuăm dezechilibrele provocate de vremea schimbătoare. Meteosensibilitatea nu se tratează cu medicamente, decât la recomandarea medicului specialist, pentru că este foarte diferită de la o persoană la alta.  Există remedii specifice de ameliorare, în funcție de patologiile de care suferiți, de nivelul de anxietate, de gradul de dependență meteorologică.  Cu ajutorul lor, corpul se mobilizează într-o situație stresantă:  Plimbările regulate în aer curat/sportul (mersul pe jos, joggingul, ciclismul, înotul) ajută la bunăstarea generală și întăresc corpul. Mișcarea este un elixir pentru sănătate, are loc oxigenarea sângelui și se eliberează endorfinele, responsabile pentru starea de bine. Medicii recomandă cel puțin 30 de minute de plimbare zilnic, în aer liber, chiar și pe ger, dar îmbrăcați corespunzător. Exercițiile fizice pentru ameliorarea durerilor articulare: la recomandarea medicului specialist în Fizioterapie și Recuperare medicală.  Mâncarea echilibrată și versatilă: fructe și legume proaspete, cereale, carne slabă și suplimente alimentare vitaminice.   Dușurile contrastante, sesiunile de saună: susțin capacitatea organismului de a reacționa la stimulii meteorologici. Evitarea alcoolului, nicotinei și medicamentelor, deoarece acestea influențează sistemul nervos autonom. Gradinăritul poate fi de ajutor. Exercițiile de respirație: inspirații și expirații lente și repetitive, benefice atât trupului cât și minții. Somnul suficient reduce stresul provocat de schimbarea vremii.  Kinetoterapia ameliorează durerile articulare. Ceaiurile calmante: sunătoarea, păducelul, menta, mușețelul, valeriana, talpa-gâștei (au ca efect un tonus pozitiv). Cremele antiinflamatoare  reduc disconfortul articulațiilor inflamate. Tratamentele balneare  Uleiurile esențiale pentru iritabilitate: ulei de lavandă, ulei de rozmarin, ulei de lemn de santal. Rezultatele apar dacă vă ajutați de unele remedii sau dacă ieșiți cu adevărat afară. Simpla privire pe fereastră într-o zi însorită probabil că nu va avea un impact prea mare. S-a dovedit că cei care locuiesc la țară, fiind mai aproape de natură,  suferă mult mai puțin de meteosensibilitate, decât cei care locuiesc în orașe. Corpul se obișnuiește cu toate capriciile vremii și le consideră condiții normale de existență.  Aceste stări neplăcute pot fi depășite cu multă voință și conștientizare a faptului că vinovate sunt doar influențele atmosferice. Meteosensibilitatea nu este un capriciu,  poate accentua unele probleme de sănătate, deci este nevoie să învățăm să luptăm cu ea.   Referințe: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1608646/ Migraine and weather: a prospective diary-based analysis” - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21112983/ https://foundation2.org/does-severe-weather-make-you-anxious-youre-not-alone/  

Medical 14 Septembrie 2023

Stilul alimentar carnivor este o abordare dietetică, care implică consumul exclusiv de alimente de origine animală, în principal carne și produse de origine animală, excluzând toate alimentele pe bază de plante. Aceasta este adesea descrisă ca o formă extremă a dietei lipsite de carbohidrați și bogate în grăsimi, deoarece elimină nu numai carbohidrații, ci și toate fructele, legumele, cerealele, leguminoasele, nucile, semințele și majoritatea produselor lactate.   Abordarea carnivoră nu are un singur fondator sau inițiator, așa cum au alte diete. În schimb, aceasta a evoluat drept un concept alimentar de-a lungul timpului și a fost promovat de diverse personalități. Doctorul Shawn Baker este unul dintre susținătorii de seamă ai dietei carnivore moderne. Fost chirurg ortoped și susținător proeminent pentru o dietă exclusiv din carne, promovează metoda prin cartea sa “Dieta Carnivoră”, dar și prin prezența pe rețelele sociale.     Ce implică dieta carnivoră   - Alimentele primare consumate într-o dietă carnivoră sunt carnea de vită, porc, pasăre și pește, împreună cu produse de origine animală precum ouălele și lactatele (deși unii dintre adepții mai stricți elimină ouălele și lactatele).   - Sunt eliminate toate alimentele pe bază de plante, ceea ce înseamnă că nu există fructe, legume, cereale sau grăsimi derivate din plante, cum ar fi uleiurile vegetale.   - Mulți susținători ai stilului carnivor pun accentul pe consumul de bucăți de carne care conțin grăsime, deoarece acestea oferă o sursă de energie în absența carbohidraților.   - Cărnurile foarte procesate, cum ar fi crenvurștii și cârnații, sunt de obicei descurajate, iar accentul se pune pe alimente de origine animală întregi, neprocesate.   - Se recomandă, de asemenea, creșterea aportului de sare, deoarece eliminarea carbohidraților poate duce la pierderea electroliților.   Susținătorii dietei carnivore pun accent pe diferite beneficii, cum ar fi pierderea în greutate, claritatea mentală îmbunătățită și ameliorarea anumitor afecțiuni de sănătate, ca de exemplu bolile autoimune sau problemele digestive.     Beneficiile stilului alimentar carnivor   Jordan Peterson, un psiholog și autor proeminent canadian și fiica sa, Mikhaila Peterson, au atras atenția pentru susținerea dietei carnivore. Interesul lui Jordan Peterson pentru dietă a provenit din experiența fiicei sale, Mikhaila, folosind-o pentru a-și ameliora problemele de sănătate. Ea a fost un susținător vocal al dietei carnivore și a oferit informații pe rețelele de socializare și prin podcasturi. A susținut că dieta i-a îmbunătățit semnificativ sănătatea, în special în gestionarea afecțiunilor autoimune și legate de starea de spirit.   Jordan Peterson, inspirat de succesul fiicei sale în dietă, a decis și el să încerce. Acesta a discutat despre impactul dietei asupra propriei sănătăți și bunăstare în interviuri și apariții publice. La fel ca și fiica sa, el a creditat dieta carnivoră cu schimbări pozitive în sănătatea sa. Fiica acestuia și-a asumat această abordare alimentară din decembrie 2017 și o practică neîntrerupt până în prezent, pe când Jordan Peterson a făcut asta timp de aproximativ șase luni, după care a continuat să adauge diferite legume la produsele de origine animală.     Un stil de viață ușor de adoptat   Simplitate: stilul carnivor este simplu și ușor de urmat, deoarece implică consumul unei game limitate de alimente, în principal carne și produse de origine animală.   Claritate mentală: dieta poate duce la îmbunătățirea concentrării și a clarității mentale, deoarece elimină sursele potențiale de ceață cerebrală asociate cu anumite alimente.   Gestionarea afecțiunilor autoimune: se susține că abordarea carnivoră poate ajuta la gestionarea afecțiunilor autoimune, prin reducerea inflamației și a răspunsurilor sistemului imunitar.   Sănătatea pielii și testarea intoleranțelor: Unele persoane au raportat îmbunătățiri ale afecțiunilor pielii, cum ar fi acneea, în timpul dietei carnivore. Eliminarea multor potențiali alergeni alimentari din dietă poate ajuta indivizii să identifice sensibilități sau intoleranțe alimentare specifice.   Lipsa zahărului procesat: Dieta carnivoră elimină zahărul și carbohidrații procesați, ceea ce poate fi benefic pentru cei care doresc să reducă consumul de zahăr.     Dezavantajele acestei abordări alimentare   Pot exista deficiențe nutriționale majore dacă lucrurile nu sunt calibrate corect. Dieta elimină grupuri întregi de alimente, inclusiv fructele, legumele, cerealele și leguminoasele, care furnizează nutrienți esențiali, cum ar fi fibrele alimentare, vitaminele (vitamina C și acidul folic), minerale (potasiul și magneziul) și diferiți fitonutrienți. Absența acestor nutrienți poate duce la deficiențe ale organismului în timp.   Lipsa fibrei și a antioxidanților pot pune corpul într-un dezavantaj major. Fără alimente vegetale, dietei îi lipsesc fibrele alimentare, care sunt esențiale pentru sănătatea digestivă, mișcările intestinale regulate și prevenirea afecțiunilor precum constipația și diverticulita. Alimentele pe bază de plante sunt bogate în antioxidanți, care ajută la combaterea stresului oxidativ și la reducerea riscului de boli cronice. Absența acestor antioxidanți în dieta carnivoră poate fi o îngrijorare.   Cui nu îi este recomandată dieta carnivoră?   Dieta carnivoră poate induce cetoza, o stare în care organismul folosește grăsimea pentru energie. În unele cazuri, cetoza poate evolua spre cetoacidoză, o afecțiune potențial periculoasă, cu niveluri ridicate de cetone în sânge. Deși cetoacidoza este rară la persoanele sănătoase, poate apărea, în special la cei cu anumite afecțiuni medicale cum ar fi la diabetici.   Cunoscând niște lucruri din cadrul articolelor despre post negru și post intermitent, putem realiza cu ușurință faptul că cetoza nu este un lucru negativ. Este un context natural care se petrece, fie că vrem sau nu, în momentul în care depozitele de glicogen ale corpului s-au terminat (lipsa carbohidraților) și se ard grăsimile corpului pe post de energie pentru a ne putea continua ziua. Cetoacidoza reprezintă apariția cetonelor, într-un ritm alert, în sânge, și transformarea lui din bază în acid. În acest punct, sângele devine toxic pentru organism și poate aduce după sine alte afecțiuni.    Trebuie să fie menționat faptul că acest aspect se intâmplă în cazul persoanelor care au la bază o afecțiune prezentă, diagnosticată sau nu. În niciun fel practica sănătoasă a postului, indiferent de motivație, nu poate face rău unei persoane a cărui organism este în limite normale.

Medical 26 Septembrie 2023

O dietă fără gluten este o abordare alimentară care exclude glutenul proteic. El se găsește în cereale precum: grâu, orz, secară și derivații ale acestora. Scopul principal al unei diete fără gluten este de a gestiona boala celiacă, sensibilitatea la gluten non-celiacă și alergia la grâu. Dieta fără gluten nu a fost inventată de un singur individ sau dezvoltată ca o invenție specifică. În schimb, a evoluat de-a lungul timpului ca tratament medical pentru persoanele cu afecțiunile menționate mai sus.     Ce presupune dieta fără gluten?   Glutenul este prezent în diferite cereale și în produsele din acestea. Alimentele care conțin gluten includ produse pe bază de grâu (cum ar fi pâinea, pastele și cerealele), orzul, secara și multe alimente procesate care folosesc aceste cereale drept ingrediente sau agenți de îngroșare. În cadrul unei diete fără gluten, persoanele evită toate sursele de gluten și se concentrează pe alimentele fără gluten în mod natural. Acestea includ fructe proaspete, legume, carne de porc, vită, pasăre, pește, fasole, leguminoase, nuci și cereale fără gluten, cum ar fi orezul, quinoa, porumbul și ovăzul fără gluten (dacă este certificat ca fiind fără gluten).   Persoanele care urmează o dietă fără gluten trebuie să citească cu atenție etichetele alimentelor, pentru a identifica sursele ascunse de gluten. Producătorii folosesc adesea grâul sau derivatele acestuia în diferite alimente procesate, sosuri, condimente și supe. De asemenea, contaminarea încrucișată este o preocupare semnificativă pentru cei cu boala celiacă sau sensibilitate la gluten. Chiar și mici urme de gluten din ustensilele comune, suprafețele de gătit sau echipamentele de preparare a alimentelor, pot declanșa simptome.     Afecțiunile cauzate de gluten   - Boala celiacă este o tulburare autoimună în care ingestia de gluten declanșează un răspuns imunitar, care dăunează mucoasei intestinului subțire. O dietă strictă fără gluten este singurul tratament pentru boala celiacă. - Unii indivizi experimentează simptome similare cu cele ale bolii celiace atunci când consumă gluten, dar nu au boala celiacă sau alergie la grâu. Această afecțiune este denumită sensibilitate la gluten non celiacă. - Persoanele cu alergie la grâu trebuie să evite toate produsele care conțin grâu ce includ gluten.   Pe lângă perspectivele dietetice, cei cu boală celiacă sau sensibilitate la gluten este necesar adesea să adopte un stil de viață fără gluten. Aceasta implică utilizarea produselor de îngrijire personală fără gluten (cum ar fi șamponul și pasta de dinți), să fie precauți cu privire la medicamentele care pot conține gluten și să fie conștienți de potențialul de expunere la gluten în produsele nealimentare.   Cea mai timpurie recunoaștere a bolii celiace, o tulburare autoimună declanșată de ingestia de gluten, datează din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea, abia în secolul al XX-lea boala a fost mai bine înțeleasă și diagnosticată oficial. Cu toate acestea, înainte de dezvoltarea testelor moderne de diagnostic, metoda principală de gestionare a bolii celiace era observarea dietei. Medicii și pacienții au observat că eliminarea grâului și a altor cereale care conțin gluten din dietă, ar putea atenua simptomele.   La mijlocul secolului al XX-lea, cercetători ai medicinei au început să identifice glutenul ca fiind componenta specifică a cerealelor, responsabilă de declanșarea răspunsului autoimun în boala celiacă. Pe măsură ce înțelegerea bolii celiace și a sensibilității la gluten a crescut, au fost stabilite linii directoare alimentare, pentru a ajuta persoanele să-și gestioneze problemele. Aceste linii directoare au subliniat evitarea cerealelor care conțin gluten, cum ar fi grâul, orzul și secara. Într-un final, cererea pentru alimente fără gluten a crescut, ceea ce a condus la dezvoltarea de alternative fără gluten la produsele tradiționale pe bază de grâu. Disponibilitatea acestor produse s-a extins, făcând lucrurile mai ușoare pentru persoanele cu afecțiunile specifice.     Simptomele bolilor provocate de gluten   Pentru boala celiacă, există următoarele manifestări pe care trebuie să le ținem sub observație: -   Probleme de natură digestivă care includ durere abdominală, constipație și balonare -   Oboseală și stări de letargie -   Absorbția insuficientă a nutrienților în timpul digestiei -   Dureri ale articulațiilor -   Dureri de cap -   Tulburări emoționale, printre care: tristețe, anxietate, angoasă și depresie.   Pentru sensibilitatea la glutenul non-celiacă, manifestările sunt aceleași, însă pot include și ceața cerebrală și osteoporoză.   În cazul alergiei la grâu, aceasta se va manifesta prin următoarele: -   Probleme de natură digestivă cum ar fi dureri abdominale, grețuri și vărsături -   Probleme respiratorii precum tusea și respirația îngreunată -   Prezența iritațiilor și umflăturilor pe piele - Anafilaxia, o reacție alergică cu potențial letal care include umflarea severă a zonei gâtului și scăderea tensiunii arteriale Perspective atletice asupra dietei fără gluten Sportivii care iau în considerare o dietă fără gluten ar trebui să o abordeze cu grijă și atenție nevoilor lor nutriționale. În timp ce o dietă fără gluten poate fi potrivită pentru sportivii cu boală celiacă sau sensibilitate la gluten non-celiacă, este esențial să ne asigurăm că dieta furnizează nutrienții și energia necesare pentru performanța atletică optimă.   Sportivilor le este recomandat să se consulte cu un dietetician sau un nutriționist sportiv. Acești profesioniști pot crea un plan de nutriție personalizat care să îndeplinească cerințele de energie, proteine, carbohidrați și nutrienți, în timp ce aderă la o dietă fără gluten. Se subliniază aici alimentele întregi, bogate în nutrienți, care sunt în mod natural fără gluten, cum ar fi fructele, legumele, proteinele slabe, lactatele (dacă sunt tolerate) și cerealele fără gluten, cum ar fi orezul, quinoa și ovăzul (dacă au mențiunea de „fără gluten” pe ambalaj). Aceste alimente oferă vitamine, minerale și fibre esențiale.   Sportivii au nevoie de carbohidrați pentru energie și recuperare   Carbohidrații sunt o sursă de energie crucială pentru sportivi. În timp ce produsele pe bază de grâu sunt surse comune de carbohidrați, sunt disponibile opțiuni fără gluten, cum ar fi orezul, cartofii, porumbul și pastele fără gluten. Sportivii ar trebui să se asigure că primesc suficienți carbohidrați pentru energie și recuperare. De asemenea, ei au nevoie de proteine ​​adecvate pentru repararea și creșterea mușchilor. Sursele bune de proteine ​​fără gluten includ carnea slabă, carnea de pasăre, peștele, ouăle, leguminoasele, nucile și semințele. Suplimentele de proteine ​​ar trebui, de asemenea, alese cu atenție pentru a se asigura că nu conțin gluten.   Dieta fără gluten poate avea un conținut scăzut de fier și calciu din cauza eliminării produselor din grâu fortificate. De aceea, este important ca atenția să fie îndreptată spre alimente bogate în fier, cum ar fi carne roșie, carne de pasăre și fasole, precum și alimente bogate în calciu, cum ar fi lactatele sau alternativele lactate fortificate. Suplimentele alimentare, cum sunt vitaminele și pudrele de proteine, vor fi alese cu grijă pentru a nu conține gluten. Unele suplimente pot conține gluten ca umplutură sau agent de legare.   Drept concluzie, putem spune că o dieta fără gluten este un pas obligatoriu pentru cei care au fost diagnosticați cu boala celiacă sau intoleranțe alimentare din acest spectru. Nu este o treaptă obligatorie pentru toți ceilalți care nu au reacții negative.

Medical 26 Septembrie 2023

Dieta MIND este un model alimentar conceput pentru a promova sănătatea creierului și pentru a reduce riscul de declin cognitiv și boli neurodegenerative, în special boala Alzheimer. Numele de „MIND” înseamnă „Intervenția dietei mediteraneene DASH, pentru întârziere neurodegenerativă”, indicând faptul că se combină elemente ale dietei mediteraneene și ale dietei DASH, ambele fiind asociate cu diverse beneficii pentru sănătate.   Aceasta a fost dezvoltată pe baza cercetărilor științifice care sugerează că anumite alimente și nutrienți pot avea un efect protector asupra creierului și a funcției cognitive. Dieta pune accent pe alimentele care au fost legate de sănătatea cognitivă, în timp ce le descurajează pe cele care pot avea un impact negativ asupra creierului.     Baza științifică din spatele dietei Dieta MIND este considerată un plan alimentar sănătos pentru creier, deoarece încorporează alimente care au fost asociate cu beneficii cognitive.   Ea pune un accent puternic pe alimentele bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, legumele cu frunze verzi și nucile. Antioxidanții compuși din acestea ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și a daunelor cauzate de moleculele dăunătoare numite radicali liberi. Se crede că stresul oxidativ joacă un rol în dezvoltarea bolilor neurodegenerative.   Peștele gras precum somonul, păstrăvul și macroul, care sunt incluși în dieta MIND, sunt surse excelente de acizi grași omega-3. Ele sunt grăsimi esențiale cunoscute pentru proprietățile lor antiinflamatorii și pentru beneficiile potențiale pentru sănătatea creierului. Studiile medicale sugerează că omega-3 pot ajuta la reducerea riscului de declin cognitiv.   Legumele cu frunze verzi din dieta MIND sunt surse bogate de acid folic. Folatul joacă un rol în reducerea nivelului de homocisteină, un aminoacid care este asociat cu un risc crescut de declin cognitiv atunci când este prezent la niveluri ridicate. De asemenea, includerea uleiului de măsline extravirgin oferă grăsimi mononesaturate, care au fost legate de îmbunătățirea funcției cognitive și un risc mai mic de boli neurodegenerative. Pe aceeași cale, dieta MIND descurajează consumul de grăsimi saturate și trans, care se găsesc în mod obișnuit în alimentele prăjite și procesate. Ele sunt asociate cu un risc crescut de declin cognitiv și boli de inimă.   Aportul ridicat de zahăr și consumul de alimente foarte procesate au legătură cu inflamația și efectele adverse asupra sănătății creierului. În dietă se încurajează reducerea alimentelor zaharoase și procesate. Consumul de băuturi alcoolice se sugerează a fi moderat, în special vin roșu. Studiile au sugerat faptul că este indicat să existe moderație, deoarece consumul de alcool poate fi asociat cu un risc mai scăzut de declin cognitiv. Cu toate acestea, consumul excesiv de alcool poate avea efecte adverse asupra creierului.     Perspectiva stilului alimentar în relație cu alte boli Pe lângă cele menționate mai sus, aceasta abordare alimentară oferă sprijin și față de alte afecțiuni.   În timp ce scopul principal al dietei MIND este de a sprijini sănătatea creierului, accentul pe alimentele sănătoase pentru inimă, cum ar fi fructele, legumele, nucile și uleiul de măsline, poate avea efecte pozitive asupra sănătății cardiovasculare. Suprapunerea dietei MIND cu dieta mediteraneană și dieta DASH contribuie la beneficiile sale potențiale pentru sănătatea inimii.   Componentele dietei, cum ar fi cerealele integrale și fructele care au conținut scăzut de zahăr, se aliniază cu recomandările dietetice pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 2. O dietă care susține controlul zahărului din sânge are un impact pozitiv în păstrarea diabetului sub control.   Se încurajează consumul de alimente bogate în antioxidanți și compuși antiinflamatori. Inflamația cronică este legată de diferite boli cronice, inclusiv boli de inimă și tulburări neurodegenerative. Trebuie sa reținem faptul că inflamația cronică este un răspuns imunitar persistent și pe termen lung, care apare atunci când mecanismele naturale de apărare ale organismului rămân activate pentru o perioadă îndelungată, chiar și atunci când nu există nici o amenințare sau vătămare aparentă. Inflamația este un proces normal și necesar în răspunsul imun al organismului la răni, infecții sau substanțe nocive. Ajută organismul să repare țesuturile deteriorate, să lupte împotriva infecțiilor și să elimine celulele deteriorate.     Observații medicale în vederea diete MIND -   Deși dieta MIND nu elimină în întregime carnea roșie, ea încurajează moderația. Limitați-vă consumul de carne roșie, în special de carne procesată, deoarece acestea au fost asociate cu riscuri pentru sănătate. -   Reduceți aportul de alimente cu zahăr, deserturi, bomboane și băuturi dulci. Consumul ridicat de zahăr este cauza inflamației și poate avea efecte adverse asupra sănătății creierului. -   Limitați utilizarea untului și a margarinei în gătit și ca grăsimi tartinabile. Acestea sunt bogate în grăsimi saturate, care pot avea efecte negative asupra sănătății inimii și creierului. -   Reduceți la minimum consumul de fast-food și prăjeli, care sunt adesea bogate în grăsimi nesănătoase, sodiu și ingrediente procesate. Aceste alimente nu se potrivesc dietei MIND pe opțiuni întregi, bogate în nutrienți. -   Alimentele foarte procesate și ambalate, cum ar fi chipsurile, prăjiturile și alimentele care se pot prepara la microunde, conțin adesea grăsimi trans nesănătoase, exces de sodiu și aditivi artificiali. Acestea ar trebui limitate sau evitate. -   Activitatea fizică regulată este o componentă critică a sănătății generale, inclusiv a creierului. Adăugați stilului de viață pe care îl aveți și exercițiile fizice, pentru a susține funcția cognitivă. -   Hidratarea adecvată este esențială pentru funcționarea creierului. Nu uitați să beți suficientă apă pe tot parcursul zilei.

Medical 08 Octombrie 2023

Anorexia nervoasă, denumită în mod obișnuit anorexie, este o tulburare alimentară gravă și care poate pune viața în pericol, caracterizată printr-o frică intensă de a crește în greutate și o imagine corporală distorsionată. Persoanele cu anorexie se angajează adesea în comportamente extreme pentru a-și controla greutatea și forma corporală, ceea ce duce la riscuri semnificative pentru sănătatea fizică și psihologică. Aceasta este o afecțiune complexă de sănătate mintală, mai degrabă cu implicații psihologice decât fizice. Caracteristicile anorexiei nervoase   Persoanele cu anorexie limitează de obicei consumul de alimente într-un grad extrem. Ele pot limita sever tipurile și cantitățile de alimente pe care le consumă, ceea ce duce la o lipsă severă de calorii. O frică irațională de a crește în greutate, chiar și atunci când persoana este subponderală sau la o greutate sănătoasă, este un semn distinctiv al anorexiei. Această frică determină adesea comportamentele alimentare restrictive. Persoanele cu anorexie își percep adesea corpurile ca fiind supraponderale sau neatractive, chiar și atunci când sunt semnificativ subponderali. Această imagine corporală distorsionată contribuie la impulsul către pierderea extremă în greutate. Multe persoane cu anorexie se angajează în exerciții fizice excesive ca modalitate de a arde calorii și de a-și controla greutatea. Se pot simți obligați să facă mișcare chiar și atunci când sunt epuizați fizic sau nu sunt bine. Anorexia poate duce la izolare socială, deoarece se pot retrage de la activitățile sociale, inclusiv mesele cu familia și prietenii, pentru a evita să mănânce în public sau să se confrunte cu presiunea de a mânca. Poate duce la o serie de simptome fizice, inclusiv fragilitate extremă, oboseală, amețeli, căderea părului, piele uscată și intoleranță la frig. În timp, duce la complicații medicale grave, cum ar fi dezechilibre electrolitice, probleme cardiace, osteoporoză și leziuni ale organelor. Persoanele cu anorexie suferă adesea de trauma psihologică semnificativă, inclusiv depresie, anxietate și gânduri obsesive despre mâncare, greutate și dimensiunea corpului.   Complicațiile acestei tulburări Aceste complicații pot afecta aproape fiecare sistem de organe și pot fi severe, mai ales dacă tulburarea nu este tratată la timp. Restricția alimentară severă în anorexie duce la malnutriție, care apare atunci când organismul nu primește nutrienții necesari pentru a funcționa corect. Malnutriția duce la o serie de probleme de sănătate, precum probleme cardiovasculare, gastrointestinale și ale oaselor. De asemenea, pot apărea și probleme hormonale sau neurologice. 1. Din punct de vedere al malnutriției, perturbă echilibrul electroliților (cum ar fi potasiul, sodiul și calciul) din organism, ceea ce afectează inima, mușchii și nervii. Aportul inadecvat de proteine ​​provoacă pierderea musculară și slăbiciune. Malnutriția slăbește sistemul imunitar, crescând riscul de infecții.   2. Din punct de vedere al problemelor cardiovasculare, există riscul să apară bradicardia, un ritm cardiac încetinit, care duce la amețeli și leșin. Hipotensiunea arterială rezultă din scăderea volumului sanguin și este asociată cu leșin și hipotensiune arterială ortostatică (cunoscute drept amețeli în picioare). Sunt posibile ritmuri cardiace neregulate, inclusiv aritmii care pot pune viața în pericol. Dezechilibrele electrolitice severe duc la stop cardiac, o afecțiune care, de asemenea, pune viața în pericol și este letală. 3. Din punct de vedere al implicațiilor gastrointestinale sunt prezente constipația, balonarea și durerile abdominale. O golire întârziată a stomacului numită gastropareză poate provoca greață și vărsături. Problemele digestive deteriorează mucoasa intestinelor și afectează absorbția nutrienților. 4. Din punct de vedere al sănătății oaselor, anorexia provoacă osteoporoza, slăbirea accentuată a oaselor și un risc crescut de fractură al acestora. 5. Din punct de vedere hormonal, nivelul hormonilor este într-un dezechilibru sever. Poate apărea amenoreea care reprezintă încetarea ciclului menstrual feminin. Natural, ea apare în momentul sarcinii și în timpul alăptării. Pierderea fertilității atât la bărbați cât și la femei se petrece într-un context de anorexie, dar pot apărea și tulburări ale glandei tiroide. 6. Din punct de vedere neurologic sunt prezente afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos. Deficiențele cognitive precum ceața cerebrală și probleme de concentrare sunt frecvent întâlnite. De asemenea, în cazurile de anorexie pe termen lung, pot apărea convulsii din cauza deficitului din organism. 7. Din punct de vedere dermatologic, pielea uscată și pierderea părului sunt lucruri foarte des asociate cu această afecțiune. În aceeași categorie intră și unghiile fragile. 8. Din punct de vedere al dentiției, xerostomia poate deveni ceva constant în viața de zi cu zi. Această afecțiune presupune o senzație constantă de gură uscată, care este deseori asociată cu o respirație urât mirositoare. Simplul fapt că glandele salivare nu își mai pot face treaba din cauza lipsei de nutrienți, creează un spațiu perfect pentru gingivită și carii.     Factorii genetici și anorexia. Influențe drastice asupra vieții   Anorexia nervoasă este o tulburare complexă de sănătate mintală cu factori multipli ce provoacă dezechilibre. Cu toate acestea, anorexia apare dintr-o combinație de influențe genetice, de mediu, psihologice și sociale.   Există dovezi care sugerează că factorii genetici joacă un rol în anorexie. Persoanele cu antecedente familiale de tulburări de alimentație, inclusiv anorexie, pot avea un risc mai mare de a dezvolta ei înșiși această tulburare. Cu toate acestea, a avea o predispoziție genetică nu garantează că cineva va dezvolta anorexie.   Influențele mediului pot contribui semnificativ la dezvoltarea anorexiei. Idealurile culturale de frumusețe exercită o presiune semnificativă asupra oamenilor, contribuind la nemulțumiri și la comportamente alimentare dezordonate. Dinamica familială disfuncțională, inclusiv problemele legate de control, critici sau comentarii legate de greutate, contribuie la dezvoltarea anorexiei. Experiențele traumatice, cum ar fi abuzul fizic sau sexual, sunt și ele parte din această cauză.   Metode de tratament pentru anorexie Tratamentul anorexiei nervoase implică de obicei o abordare multidisciplinară care se concentrează atât pe aspectele fizice, cât și pe cele psihologice ale tulburării. Tratamentul urmărește restabilirea unei greutăți sănătoase, abordarea deficiențelor nutriționale și a factorilor emoționali și psihologici care contribuie la anorexie. Abordarea medicală presupune o evaluare completă a stării persoanei anorexice din care sa reiasă gradul de malnutriție, problemele organelor interne și dezechilibrul electroliților din corp. Se pot administra și perfuzii de suport în cazuri severe. Factorul nutrițional condus de un dietetician ar fi al doilea pas în contextul de reabilitare. Acesta se face printr-un plan de mese bine stabilit și individualizat în funcție de greutate, sex, înălțime si vârstă. De asemenea, monitorizarea meselor este un lucru important de stabilit de către personalul autorizat. Cel de al treilea pas ar fi psihoterapia. Terapiile care s-au dovedit a fi eficiente împotriva anorexiei sunt terapia cognitiv-comportamentală și cea interpersonală. Ședințele private în timpul terapiei au rolul de a rezolva cauzele emoționale, iar în ședințele de grup se pot împărtăși experiențele dintre pacienți. Un al patrulea pas ar fi medicația, însă acesta este total opțional și nu trebuie asociat cu anorexia în mod direct. Nu există un medicament care să trateze anorexia dar există medicație pentru stările provocate de această tulburare mentală, ca de exemplu depresia și anxietatea.  Cartea Anorexia Nervoasa de Violeta Enea si Ion Dafinoiu combate una dintre cele mai grave tulburări mentale ale lumii moderne. Pe lângă metodele terapeutice sunt prezentate și poveștile persoanelor care suferă sau au suferit de anorexia nervoasă. Referință:  Anorexia Nervoasă de Violeta Enea și Ion Dafinoi

Medical 09 Octombrie 2023

Atacurile de panică sunt experiențe intense și adesea înfricoșătoare care pot apărea din senin și care afectează un număr mare de persoane. Sentimentul că ai pierdut controlul, palpitațiile, transpirația excesivă și senzația de sufocare pot fi copleșitoare și greu de gestionat.  Cu toate acestea, este important de înțeles că atacurile de panică sunt reacții fizice la percepții mentale și că există strategii eficiente pentru a le gestiona. În cele ce urmează, examinăm 5 metode eficiente pentru a preveni un atac de panică pe care îl simți că se apropie. Mai precis, un ghid detaliat pas-cu-pas și sfaturi medicale, pentru a te ajuta să navighezi cu succes prin această situație dificilă. Ori de câte ori simți că inima începe să bată tare și te cuprinde acea senzație de anxietate care anunță un atac de panică, amintește-ți aceste 5 metode. 1. Tehnica de ancorare (,,grounding”) – Tehnica 5-4-3-2-1 Este o tehnică dovedită și foarte utilă pentru a opri un atac de panică, atunci când simți că acesta poate să apară în orice moment. Începe prin a te așeza oriunde ți se pare mai confortabil.  Evită să încrucișezi mâinile sau picioarele. Dacă poți, lipește picioarele de podea și împinge în ele ușor. Observă mediul înconjurător și identifică 5 obiecte neutre din jurul tău. Numește-le în minte: „văd tastatura, văd o cană de cafea, văd un scaun, un tablou, o fereastră”. Apoi, concentrează-te pe ce auzi în jurul tău. Numește 4 sunete pe care le poți auzi:,,aud o colegă vorbind, îmi aud respirația, aud pe cineva tastând, aud o mașină circulând”. Mai departe, identifică 3 lucruri pe care le atingi. Numește-l pe fiecare în gând:,,îmi simt buzele lipite, simt spatele lipit de spătar, simt interiorul adidașilor”. Apoi, identifică 2 mirosuri din jurul tău: ,,miros parfumul pe care l-am folosit, miros aroma cafelei din cană”. În final, dacă poți, identifică un gust. 2. Tehnici de respirație profundă Această metodă reduce tensiunea din corp și o poți folosi oricând te simți anxios sau încordat. Se practică cel mai bine așezat într-un loc confortabil unde nu vei fi deranjat, dar poate fi eficientă în orice situație, în intimitate sau în public. Respirația de 2 secunde: Inspiră lent și adânc, pe nas timp de 2 secunde: 1-2. Ține-ți respirația timp de 2 secunde: 1-2, apoi expiră pe nas timp de 2 secunde: 1-2. Repetă acest tip de respirație, apoi extinde la 3 secunde. Respirația de 3 secunde: Inspiră pe nas timp de 3 secunde: 1-2-3. Ține-ți respirația 3 secunde: 1-2-3. Expiră pe nas timp de 3 secunde: 1-2-3. Repetă până te simți confortabil/ă să respiri așa. Respirația de 4 secunde (când te simți pregătit/ă): Inspiră: 1-2-3-4. Ține-ți respirația: 1-2-3-4. Expiră: 1-2-3-4. Repetă. Avansat: când te simți confortabil/ă, poți extinde la 5 secunde și apoi la 6,7,8,9 sau 10. Este perfect normal dacă nu reușești să treci din prima la mai multe secunde. Important este să ajungi la 5 minute de respirație cu această tehnică.  Această tehnică de respirație lentă și adâncă (în special expirul lent) activează sistemul parasimpatic.  Activitatea omului este dictată de 2 sisteme: simpatic și parasimpatic. Primul este responsabil cu activitățile intense și răspunsul de tip ,,fight-or-flight’’, în care organismul se pregătește de fugă sau luptă. Este sistemul care se activează în cursul unui atac de panică. Sistemul parasimpatic activează răspunsul ,,rest-and-digest” în care organismul se relaxează și se ocupă de activități plăcute, precum digestia, odihna sau atracția sexuală.  Așadar, prin activarea sistemului parasimpatic, corpul se relaxează și astfel atacul de panică nu mai poate să apară. 3. Relaxarea musculară rapidă Această tehnică anti-stres implică încordarea simultană a tuturor grupelor musculare principale pentru zece secunde, urmată de o relaxare rapidă.  Începe prin a practica acest exercițiu când ești singur/ă. Atenție: Nu practica acest exercițiu când ești la volan! Încordare: Strânge pumnii ambelor mâini și ține degetele strânse, cât de puternic poți. Așează pumnii pe exteriorul coapselor și împinge puternic pentru a-ți apropia genunchii. Închide ochii strâns și strânge tare buzele. Încordează stomacul la maximum și rămâi în acea poziție. Apropie și apasă genunchii și picioarele cât de tare poți. Ține toți mușchii încordați timp de 5 secunde sau mai mult: 1-2-3-4-5. Relaxare: Lasă toți mușchii să se relaxeze complet, deodată, ca și cum te-ai deconecta total. Fii atent la diferența dintre încordarea și relaxarea pe care o simți în corp. Observă senzația de căldură și calm care se răspândește peste tot. Repetă exercițiul. Este important să monitorizezi atent, să îți îndrepți toată atenția către senzația de căldură și relaxare pe care o simți, când eliberezi tensiunea din mușchi.  Poate fi de ajutor să combini această metodă cu tehnica precedentă de respirație profundă. Când termini exercițiul de relaxare musculară rapidă, continuă-l prin inspir profund 1-2-3… 4. Oprirea gândurilor nocive Această tehnică te ajută să oprești gândurile și imaginile care te neliniștesc. Este utilă atunci când te confrunți cu idei sau imagini recurente care te deranjează. Să zicem că te gândești constant la un eveniment trist sau deranjant și nu poți scăpa de acea imagine, ci dimpotrivă, te pătrunde până când generează un atac de panică. Această metodă poate să oprească morișca de gânduri neplăcute. Cu gândul sau imaginea în minte, ciupește-ți ușor brațul și spune-ți în minte cuvântul "STOP!". Inspiră adânc și, pe măsură ce expiri, gândește-te la cuvântul "CALM".  Apoi, gândește-te la cea mai liniștită amintire pe care ai trăit-o. Poate fi o zi pe plajă, o plimbare pe munte sau un moment de relaxare într-un parc. Imaginează-ți acea scenă timp de 20 de secunde, observând fiecare detaliu în parte. Gândește-te la toate elementele care compun acea scenă pașnică. Poate fi senzația nisipului pe piele, a aerului care adie pe față, sunetul valurilor și imaginea umbrelelor de pe plajă la răsărit. Condiția ca această metodă să funcționeze este să o folosești de fiecare dată când apare gândul neplăcut în minte. Este imperativ să o faci ori de câte ori te surprinzi că te gândești la acea idee care te neliniștește.  Metoda funcționează prin întreruperea activă a circuitelor din creier care îți produc gândul neplăcut și înlocuirea lui cu o imagine pozitivă, care să nu pornească un atac de panică. 5. Tratament medicamentos Recurgerea la medicamente ar trebui considerată ca o ultimă soluție, doar atunci când alte metode n-au avut succes. Dacă te confrunți cu atacuri de panică pe care nu le poți controla, este esențial să consulți un medic psihiatru. Lăsate netratate, aceste atacuri pot deveni mai frecvente și mai intense. Există două abordări medicamentoase pentru atacurile de panică. Prima implică administrarea de SSRI (inhibitoare ale recaptării serotoninei), care previne apariția viitoarelor atacuri. Aceasta se referă la administrarea unei pastile, la nevoie, atunci când simți că un atac de panică este iminent. Medicamentul recomandat aparține clasei benzodiazepinelor. Este important să subliniez că aceasta ar trebui să fie ultima soluție la care apelezi.  Înainte de a recurge la benzodiazepine, ar trebui să încerci celelalte 4 tehnici, să discuți cu un psihoterapeut sau psihiatru și astfel să cauți metode de prevenire a atacurilor pe termen lung. Benzodiazepinele sunt medicamente care induc relaxarea și variază în funcție de rapiditatea cu care își fac efectul și durata acestuia. Pentru situații de urgență, cele mai potrivite sunt cele cu acțiune rapidă și eliminare rapidă din organism, precum Alprazolam (Xanax) 0,5 - 1 mg și Lorazepam (Anxiar) 0,5 - 1 mg.  Este esențial să știi că aceste medicamente ar trebui luate doar la nevoie. Utilizarea lor constantă poate duce la dezvoltarea toleranței, necesitând doze crescute pentru același efect și poate cauza dependență, cu senzația de a le lua și atunci când nu este necesar (,,craving”) și simptome de sevraj la întreruperea tratamentului. Gestionează eficient atacurile de panică! Atacurile de panică sunt o provocare cu care se confruntă multe persoane, dar există metode și strategii care pot ajuta la gestionarea și depășirea lor. Fie că alegi tehnici de ancorare, respirație profundă, relaxare musculară sau chiar medicamente, pasul cel mai important este să recunoști problema și să cauți ajutor. Nu în ultimul rând, este important de menționat că fiecare persoană este unică și ceea ce funcționează pentru anumiți oameni, s-ar putea să nu funcționeze pentru alții. Prin urmare, este esențial să experimentezi și să găsești metoda sau combinația de metode care funcționează cel mai bine pentru tine. Cu răbdare, informare și sprijin medical, poți învăța să gestionezi și să depășești atacurile de panică. Nu uitați că sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică! Referințe: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6037091/ Disastershock – How to cope wth the emotional stress of a major disaster - Brian Gerrard, Emily Girault, Valerie Appleton https://www.healthline.com/health/grounding-techniques https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16980119/