Tratamentul medicamentos pentru tulburarea cu deficit de atenție (ADHD)

ADHD este un subiect din ce în ce mai des întâlnit, însă prea puțin luat în serios de către public. Se estimează că 9.6% din copiii școlari și peste 13% dintre adolescenți suferă de această tulburare la nivel global, însă numerele pot fi mult mai mari datorită unei tendințe de a minimiza simptomele și a diagnostica greșit aceste persoane. 

Cea mai eficientă linie de tratament pentru această tulburare este cea medicamentoasă, însă substanțele prescrise în acest sens sunt controlate de stat, deci vin la pachet cu o oarecare stigmă socială. 

Este vital, totuși, ca persoanele cu ADHD sau părinții acestora să fie bine informați privind aceste substanțe, întrucât la momentul actual nu există tratamente care să beneficieze de același grad de eficacitate. 

Ce este ADHD?

Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție (eng. Attention Deficit Hyperactivity Disorder) este o tulburare de neurodezvoltare, una dintre cele mai comune în rândul copiilor. Simptomele ADHD sunt complexe și sunt, de multe ori, atribuite fie vârstei precoce, fie altor tulburări mentale. 

Aceste simptome includ, dar nu se rezumă doar la:

  • dificultăți de concentrare și menținere a atenției pe perioade prelungite;
  • dificultăți în a trece de la o sarcină la alta;
  • impulsivitate și inabilitatea de a controla reacții la diverși stimuli;
  • hiperactivitate sau mișcare excesivă care nu se potrivește contextului;
  • incapacitatea de a începe sau termina sarcini care nu aduc o răsplată imediată;
  • incapacitatea de a aștepta sau întârzia gratificarea pentru anumite activități.

Pentru ca un diagnostic de ADHD să fie valid, simptomele trebuie să fi apărut în copilărie și să afecteze viața persoanei respective într-o manieră notabilă. Auzim de multe ori că “toată lumea e un pic ADHD” sau că “toți copiii sunt mai zvăpăiați.” Această psihologie populară este, însă, dăunătoare. 

ADHD este o tulburare cronică gravă, considerată dizabilitantă, în unele instanțe. Împotriva ideii generale, această tulburare nu dispare sau nu se vindecă o dată cu trecerea timpului. Copiii cu ADHD pot învăța diverse modalități de a se adapta condiției lor, însă, în funcție de severitatea simptomelor, această tulburare poate cauza probleme semnificative și la o vârstă matură.

Ce variante de tratament există pentru ADHD? 

Părerile în ceea ce privește această tulburare sunt împărțite, chiar și în rândul terapeuților. Deoarece ADHD nu este o tulburare comportamentală, ci una neurologică, este important ca un diagnostic formal să fie eliberat doar de un medic psihiatru. Recomandăm acest articol despre diferența între medicul psihiatru și psiholog, dacă ai nelămuriri. 

Prima linie de tratament pentru ADHD este întotdeauna cea medicamentoasă. Medicii vor recomanda ferm terapia comportamentală ca însoțitor, însă în cele mai multe cazuri, cura medicamentoasă este cea mai eficientă. 

Deoarece medicamentele cu care este tratat, în general, ADHD, sunt parte din regimul II (se eliberează pe rețetă galbenă), acest tratament vine la pachet cu o oarecare stigmă. Doctorii sunt precauți în a prescrie astfel de medicamente, iar părinții sunt, deseori sceptici. 

Cum funcționează medicamentele pentru ADHD?

Cauzele ADHD sunt încă dezbătute de comunitatea științifică, însă unul din efectele studiate ale acestei tulburări îl reprezintă un dezechilibru chimic. Creierele persoanelor cu ADHD folosesc dopamina la o rată mult mai ridicată decât creierele neurotipice (adică ale celor dezvoltate într-un mod normal). Dopamina este principalul neurotransmițător implicat în regularea motivației și atenției. 

Când în creierele noastre există un deficit de dopamină, ne simțim letargici, pierduți, plictisiți. Nimic nu ne mulțumește, nu mai avem dorință sau energie să facem nimic. În cazul persoanelor cu ADHD, acest deficit este unul cronic. Dacă dezechilibrul nu este compensat în mod medicamentos, terapia comportamentală are șanse foarte mici să fie eficientă. 

Medicamentele stimulante prescrise pentru ADHD funcționează ca o “frână” în procesul de folosire al dopaminei de către creierul pacientului. Ele nu produc mai mult din acest neurotransmițător, însă împiedică receptorii neuronali să consume prea multă dopamină, prea repede. 

Astfel, persoana tratată rămâne cu rezerve mai mari de dopamină pe parcursul zilei și reușește să mențină atenția asupra sarcinilor complexe, solicitante, sau plictisitoare. De asemenea, persoana tratată nu mai simte nevoia să suplinească deficitul de dopamină cu mișcare excesivă (un fel de a stimula creierul plictisit) sau comportamente riscante. Îi este mai ușor să își planifice timpul și să ducă la bun sfârșit sarcinile începute. 

Este important de știut că medicamentele pentru ADHD se iau pe termen lung. Cum această tulburare nu poate fi vindecată, este comun ca pacienții să urmeze tratamentul medicamentos până simt că pot manageria simptomele de ADHD de unii singuri. Acest proces poate dura chiar ani, însă combinat cu terapia cognitiv comportamentală și sisteme de sprijin exterior, simptomele acestei tulburări pot fi mult diminuate. 

Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare faptul că unii pacienți cu simptome severe vor avea nevoie de tratament pe toată durata vieții. 

Care este statutul regulatoriu al medicamentelor pentru ADHD în România? 

Pe teritoriul Europei, regulamentele vis-a-vis de medicamentele stimulante diferă. De-a lungul timpului, a existat impresia că ADHD este o tulburare strict pediatrică și că nu poate afecta persoanele adulte. Această părere începe să fie părăsită de comunitatea științifică, odată cu apariția a din ce în ce mai multe studii care arată opusul. 

Legislația privind tratamentul medicamentos, însă, a rămas neschimbată. În România, medicii pot prescrie medicamente stimulante copiilor și adolescenților, până la vârsta de 18 ani. Dacă un diagnostic formal a fost pus înainte de această vârstă, iar simptomele persistă și post adolescență, tratamentul medicamentos poate continua, la discreția medicului psihiatru. 

Totuși, dacă un diagnostic formal nu a fost obținut de pacient înaintea vârstei de 18 ani, legea nu permite prescrierea acestor medicamente, chiar dacă simptomele au fost prezente și în copilărie. Acest statut legislativ este împărțit cu Bulgaria, Grecia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Franța, Estonia, Letonia și Lituania. 

În Italia, medicamentele stimulante nu pot fi prescrise adulților, indiferent de vârsta la care aceștia au fost diagnosticați. La polul opus, cu aprobare pentru medicamentele stimulante la vârsta adultă, chiar și cu un diagnostic târziu se află Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Germania, Spania, Portugalia, Austria și Ungaria. 

În Statele Unite, psihiatrii pot prescrie copiilor, cât și adulților, medicamente pe bază de metilfenidat sau amfetamină. În Europa, medicamentele pe bază de amfetamină (eg. Adderall) sunt complet interzise. 

Ce medicamente sunt prescrise pentru ADHD? 

Principalul tratament pentru ADHD prescris în România este cel pe bază de metilfenidat. Substanța este comercializată sub numele de Concerta în Europa, sau Ritalin în Statele Unite. 

În România, Concerta poate fi prescris în trei dozaje diferite – 18mg, 36mg sau 54mg. Medicul psihiatru va începe tratamentul cu cel mai mic dozaj, urmând să titreze medicamentul în funcție de rezultatele pacientului. 

Deoarece simptomele ADHD pot fi ușor confundate, iar medicamentele stimulante pot avea diverse efecte adverse neplăcute, medicul psihiatru poate încerca alte linii de tratament în stadiul inițial. 

De multe ori, se încearcă tratamentul cu medicamente antidepresive, cum ar fi Coaxil sau Cipralex. Unii doctori prescriu medicamente din familia racetamelor, care sunt folosite pentru a trata degenerarea cognitivă la persoanelor vârstnice, însă acestea sunt mai mult un bandaj decât un tratament, întrucât nu adresează cauza tulburării, ci doar maschează efectele acesteia. Un astfel de medicament este Pramistar. 

Un medicament care se poate dovedi eficient atunci când stimulantele nu sunt o soluție este atomoxetina (sub numele Strattera). Acesta îmbunătățește simptomele de neatenție și memorie, însă fără a impune un dezechilibru chimic marcant asupra sistemului nervos. 

Deși nu este la fel de eficient ca psihostimulantele, Strattera a fost testat extensiv cu rezultate promițătoare și nu se este o substanță controlată (deci o prescripție medicală pentru acesta poate fi obținută destul de ușor). 

Efectele secundare ale medicamentelor stimulante

Efectele adverse asociate uneori tratamentului cu medicamente stimulante reprezintă motive pentru care medicii, pacienții sau părinții încearcă să le evite. Deși tratamentul cu aceste substanțe într-un mediu controlat (adică cu supravegherea medicului psihiatru) este în general sigur, unii pacienți experimentează reacții precum:

  • scăderea apetitului:
  • insomnii sau dificultăți în a adormi conform unui program;
  • nervozitate sau agitație;
  • amețeală;
  • dureri de cap sau stomac;
  • creșterea frecvenței cardiace;
  • schimbarea tonului afectiv;
  • anxietate.

Medicul psihiatru poate recomanda diverse medicamente în paralel cu tratamentul pentru ADHD, cele mai comune fiind antidepresivele și anxioliticele (medicamente pentru scăderea stărilor de anxietate). În unele instanțe, aceștia pot recomanda și antipsihotice pentru tratarea agitației sau agresivității. 

***

Referințe:

  1. Centers for Disease Control and Prevention. (2022, August 9). What is ADHD? Centers for Disease Control and Prevention. Retrieved December 9, 2022, from https://www.cdc.gov/ncbddd/adhd/facts.html#:~:text=ADHD%20is%20one%20of%20the,)%2C%20or%20be%20overly%20active. 
  2. Centers for Disease Control and Prevention. (2022, August 9). Data and statistics about ADHD. Centers for Disease Control and Prevention. Retrieved December 9, 2022, from https://www.cdc.gov/ncbddd/adhd/data.html 
  3. Chappuy, M., Boulanger, A., Nourredine, M., Fourneret, P., & Rolland, B. (2020, January 1). Disparate regulatory status of methylphenidate for adults with ADHD across Europe. The Lancet Psychiatry. Retrieved December 9, 2022, from https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/article/PIIS2215-0366(19)30482-1/fulltext 
  4. Concerta: Uses, dosage & side effects. Drugs.com. (n.d.). Retrieved December 9, 2022, from https://www.drugs.com/concerta.html 
Elena Rosu

Elena Rosu

Mă numesc Lena și am o experiență de mai bine de trei ani în a traduce informații complexe în beneficiul publicului larg. Îmi place mult să scriu și sunt pasionată de psihologie de dinainte să știu, măcar, ce este aia. Așa că am decis să reunesc cele două pasiuni, urmând Facultatea de Psihologie din București, unde studiez Științe Cognitive (și unde am foarte mult de scris). Îmi place să învăț lucruri noi, din acelea care, probabil, nu mă vor ajuta niciodată cu nimic.

Împărtășește articolul cu alții:

Facebook
Twitter
Pinterest
LinkedIn
Articole Medatlas

Vezi și alte articole

Ai o clinică? Promoveză-te cu Medatlas!

Alege unul din pachetele Premium

Medatlas îți poate crește vizibilitatea și atrage noi pacienți prin cele mai eficiente metode de marketing. 

Fă cunoștință cu Medy

Medy te ajută să găsești articole despre corpul tău

Dorești articole despre dureri de cap? Sau ai probleme cu picioarele? Respiri greu și nu știi care este cauza? Medy îți vine în ajutor! Selectează partea corpului despre care cauți informații, iar Medy îți va oferi articole specifice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole

Vezi și alte articole

Abonează-te la newsletter

Abonându-vă la newsletter, veți fi la curent cu toate noutățile Medatlas

MedAtlas este un portal de căutare care reunește medici din toate specialitățile medicale din România.

Contact

info@medatlas.ro
0773 324 089
Calea Victoriei nr. 216
Sector 1, București

Portal dezvoltat de KIKLAB