Și creierul are nevoie de odihnă

Data publicării: 23.09.2024 / Categorie: Medical, Psihologie

Creierul și analogii istorice

Vreme îndelungată, creierul a fost perceput ca o mașinărie. Și cum orice idee reflectă expresia epocii sale, Decartes îl compară cu o pompă hidraulică, Freud cu un motor cu aburi, Turing cu un computer.  

Analogia dintre creier și computer nu poate fi negată, ambii transmit informații prin intemediul mesajelor electrice, în cazul computerului mesajele sunt digitale, exprimate în matematica binară a lui zero și unu, iar în cazul creierului ele sunt analogice, adică exprimate printr-un arc variabil de milivolți.


Experimentele și descoperirile începutului

Un experiment îndepărtat în epocă menit să contribuie la știință cu o informație prețioasă: în 1785 Malacarne demonstra că experiențele senzoriale schimbă fizic structura cerebrală. Timp de două secole nimeni nu a acordat atenție extraordinarei sale intuiții, ce desființa ideea adânc înrădăcinată a imobilității de esență a aparatului cerebral.  

Creierul nu doar că se schimbă, ci se schimbă continuu, fiecare informație nouă, fiecare experiență nouă de viață, fiecare deducție face ca, în microcosmosul nanoscopic al neuronilor, ceva să se miște.


Influența gândurilor și emoțiilor asupra creierului

Există o relație de determinare între conținutul cognitiv și afectiv al gândurilor noastre și modelarea creierului. În permanență creierul nostru se modelează anatomic și biochimic în funcție de ceea ce gândim, de ceea ce simțim.  

Neuroștiințele progresează emergent în ceea ce privește structura și modul de funcționare al creierului, chiar dacă prin asta științele neuronale se dezic pe rând de descoperirile făcute anterior.


Stresul social și impactul asupra creierului

În complexă țesătură a experiențelor noastre zilnice, stresul social ocupă un loc aparte, fiind adesea mai penetrant și cu efecte mai durabile decât alte forme de stres. Acestea se datorează, în mare parte, importanței profunde a interacțiunilor și conexiunilor sociale pentru sănătatea noastră psihologică și fizică.  

Unul dintre cele mai bine documentate efecte este legat de hipocamp. Sub influența stresului cronic, s-a observat o scădere a volumului hipocampului.

Stresul cronic are multiple efecte biologice și patologice asupra creierului:

  • Cortizol crescut: Expunerea prelungită la stres duce la eliberarea constantă de cortizol, care afectează negativ hipocampul, zona responsabilă de memorie și învățare, cauzând diminuarea capacității cognitive. 

  • Neuroinflamație: Stresul activează răspunsuri inflamatorii în creier, care pot duce la degenerare neuronală.

  • Atrofie cerebrală: Expunerea cronică la stres poate provoca micșorarea structurii unor regiuni cerebrale, cum ar fi hipocampul și cortexul prefrontal.

  • Tulburări psihiatrice: Stresul crește riscul de depresie, anxietate și tulburări de somn, afectând echilibrul neurochimic.

Alimentația 

O alimentație sănătoasă pentru creier include alimente bogate în acizi grași omega-3, precum peștele gras, care susțin funcțiile cognitive. Fructele și legumele proaspete, pline de antioxidanți, protejează celulele nervoase de stresul oxidativ. Nucile, semințele și avocado furnizează grăsimi sănătoase și vitamina E, esențiale pentru sănătatea cerebrală. De asemenea, hidratarea corespunzătoare și consumul moderat de cafeină pot îmbunătăți atenția și concentrarea, susținând astfel performanțele cognitive pe termen lung.


Meditația și diminuarea stresului

În societatea noastră agitată, multe dintre provocările cu care ne confruntăm zilnic declanşează răspunsuri bazate pe stres, în vreme ce meditația ne ajută să rămânem calmi în fața acestor provocări. Ea ne ajută să observăm provocările fără a reacționa impulsiv și, astfel, să diminuăm nivelul general de tensiune din corp și minte.


Fericirea și așteptările

După cum se spune, cheia fericirii stă în așteptările mici. Atunci când cumpărăm ceva scump, este important să ne amintim să nu comparăm ce am cumpărat cu alte obiecte similare din magazin, ci cu ceea ce avem deja acasă sau cu ce au prietenii noștri. Fericirea este o țintă în mișcare, iar eliminarea factorilor iritanți zilnici poate crește considerabil nivelul de fericire.


Odihna, creierul și nevoia de pauze

Ritmul de viață și de muncă impus de normele societății contemporane este unul alert, pe fugă și care pare să nu permită pauze. Inevitabil, un asemenea ritm duce la burnout sau epuizare fizică și psihică. Pentru creier și pentru funcționarea lui corectă, pauzele, vacanțele sau pur și simplu deconectarea de la activitățile zilnice, sunt esențiale. 

Dispozitivul  mobil, un element, deși esențial în viața noastră, creează dependență și suprastimulare neuronală. Oprirea notificărilor în timpul alocat somnului, crearea de rutine (moduri și rutine, aplicație), pot fi benefice pentru un somn fără întreruperi.


Odihna și reafirmarea identității

Pe timp de odihnă, creierul „lucrează” prin diverse rețele neuronale la reafirmarea identității, la o înțelegere mai bună a comportamentului celorlalți și chiar la procesarea propriului cod moral. Odihna este o oportunitate de a lucra la probleme nerezolvate, luând în același timp o distanță emoțională de la ele.


Terapia prin muzică și recuperarea neurologică

Terapia prin muzică este, în esență, o călătorie de vindecare în care acordurile muzicale servesc drept panaceu pentru minte și suflet. Muzica poate stimula creierul în moduri aparte, în comparație cu alte forme de terapie în situații de recuperare neurologică. De asemenea, acordurile pot calma anxietatea și îmbunătăți starea de spirit.


Psihoterapia și meditația mindfulness

Psihoterapia  pentru odihna creierului ajută la reducerea stresului, anxietății și oboselii mentale prin tehnici de relaxare, mindfulness și restructurare cognitivă. Prin discuții ghidate, se explorează gândurile și emoțiile, oferind o perspectivă nouă asupra problemelor zilnice. Această formă de terapie sprijină echilibrul mental, ajutând la crearea unui spațiu de liniște interioară. Beneficiile includ o capacitate crescută de concentrare, îmbunătățirea calității somnului și o stare generală psihologică bună.  Meditația de tip mindfulness se bazează pe două principii fundamentale: prezența conștientă și acceptarea obiectivă. Această tehnică străveche de autocunoaștere și concentrare a câștigat un interes semnificativ din partea comunității științifice, mai ales în ceea ce privește influența sa asupra creierului.


Riscuri asociate lipsei de odihnă

  • Burnout și epuizare: Burnout-ul este rezultatul stresului prelungit, ducând la epuizare emoțională și fizică, scăderea eficienței și o atitudine cinică față de muncă. Epuizarea este o stare de oboseală extremă care poate fi fizică sau psihică.

  • Scăderea funcțiilor cognitive: Stresul cronic afectează memoria, concentrarea și capacitatea de învățare, prin eliberarea excesivă de cortizol, care deteriorează hipocampul.

  • Probleme de sănătate mintală: Stresul prelungit poate declanșa sau agrava tulburări precum anxietatea, depresia și insomniile, influențând echilibrul chimic din creier.

  • Risc crescut de boli neurodegenerative: Expunerea constantă la stres contribuie la procese inflamatorii și degenerative, crescând riscul de boli precum Alzheimer sau Parkinson.

Strategii pentru o odihnă eficientă

  • Somn de calitate: Asigurarea unui somn suficient și odihnitor este esențială pentru regenerarea creierului și a corpului. Rutina de somn regulată, un mediu confortabil și eliminarea factorilor perturbatori (precum lumina albastră) contribuie la un somn mai profund și reparator.

  •  Deconectare și relaxare: Timpul dedicat relaxării prin activități care reduc stresul, precum meditația, respirația profundă sau plimbările în natură, permite corpului și minții să se deconecteze și să se recupereze.

  • Odihnă mentală: Pentru a preveni supraîncărcarea mentală, este important să faci pauze regulate în timpul activităților cognitive intense, să alternezi activitățile și să oferi minții timp de relaxare prin mindfulness sau simpla detașare.

  • Stimulare pozitivă: Activități plăcute și stimulante, precum cititul, arta sau jocurile, ajută la relaxarea minții și menținerea unui echilibru mental, reducând riscul de epuizare psihică.

  •  Alimentație corectă: O dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali pentru creier, precum acizii grași omega-3, antioxidanți și vitamine, sprijină sănătatea mentală și fizică, contribuind la o recuperare eficientă în perioadele de odihnă.


Odihna este esențială pentru menținerea sănătății mentale și fizice. Într-o lume tot mai agitată, este important să acordăm creierului timp pentru recuperare, prin somn de calitate, relaxare și activități care stimulează pozitiv. Prin echilibru, ne asigurăm o viață mai sănătoasă și fericită.




.................................................

Bibliografie:

  • Neuropsihologie. Creier si functionalitate - Eugen Avram, coord. Editura: Universitara. 2009. 

  • Disonanta cognitiva. Noi perspective asupra unei teorii fundamentale pentru psihologie- Eddie Harmon-Jones. Editura: Trei 2020.

  • Gandire rapida, gandire lenta - Daniel Kahneman, Editura: Publica 2012

  • Secretele creierului uman - Sandra Aamodt & Sam Wang, Editura: Litera 2013

  • Creierul. Manual de utilizare - Marco Magrini,Editura Herald 2021

  • Neuroplasticitatea: Secretul longevitatii creierului - acad. prof. dr. Leon Dănăilă, Editura Bookzone 2023

Alexandru-Ionuț Stoica
Alexandru-Ionuț Stoica

Cu o vastă experiență în domeniile psihologiei, psihiatriei și filosofiei, îmbin pasiunea pentru scris cu o înțelegere profundă a minții umane și a mecanismelor complexe care o influențează. Abordările mele, ancorate în cunoștințe academice și analize filosofice, îmi permit să creez articole captivante și bine documentate. Fiecare text pe care îl scriu reflectă un echilibru între rigoare științifică și introspecție, oferind cititorilor o perspectivă clară și bine argumentată asupra temelor abordate.

Abonează-te la newsletter și evenimente

Fii la curent cu noutățile Platformei MedAtlas!